Poezie
inteligibilitatea din umbră
carte; exil în durerile altora
1 min lectură·
Mediu
somnul e o parte din transparența trupului
uneori absent ca imaginea din
fereastră
ea există
poate de aceea am ochii lipiți de geam
să văd dincolo în lumea frigului
în locul în care dispar culorile
doar albul ca o prelată
acoperă totul
în rest
nu se mai întâmplă nimic
din aerul despicat picură teama
între cele două margini
e tot mai puțin loc
ploaia se curbează
peste umbre
ca într-o moarte
privesc
cerul se sufocă
oamenii se ascund
unii într-alții
nu-mi pot da seama
dacă doresc să mai rămân
sau să trec într-o altă realitate
aici suntem mulți și ne împiedicăm prea des
de umbrele din ziduri
care vorbesc și vorbesc
despre lucruri sau
alte nimicuri
tăcând aș vrea acum
să mă plimb prin mine
să sparg pojghița de liniște
prinsă de pereți apoi
să mă așez lângă inimă
și să desenez toate fericirile
nu știu cât de mult ar conta
într-o altă realitate...
093.966
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Teodor Dume
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 154
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 37
- Actualizat
Cum sa citezi
Teodor Dume. “inteligibilitatea din umbră.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/poezie/1819817/inteligibilitatea-din-umbraComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
meditație sau reflecții asupra existentei și a particularităților generate de trairea unei persoane
0
acest univers dintre realitatea somnului si realitatea aievea (care o fi ea) se ingusteaza,\"ploaia se curbează/peste umbre\", incepi sa-ti dramuiesti respiratia de frica sa nu ti se termine aerul din gamela si pasesti dublu, si aici si dincolo, in acelasi timp.
straniu si apasator poemul. poate de asta mi-a si placut asa mult.
plecaciune,
AT
straniu si apasator poemul. poate de asta mi-a si placut asa mult.
plecaciune,
AT
0
aș vrea acum
să te plimb prin tine
să spargi pojghița de neliniște
prinsă de pereți apoi
să te așezi lângă inimă
și să desenez toate fericirile
mult ar conta
pentru tine, pentru noi
pentru...
Un preaplin al sensibilității, al simțirilor, scris din profunzimea căutărilor.
Doruleț
să te plimb prin tine
să spargi pojghița de neliniște
prinsă de pereți apoi
să te așezi lângă inimă
și să desenez toate fericirile
mult ar conta
pentru tine, pentru noi
pentru...
Un preaplin al sensibilității, al simțirilor, scris din profunzimea căutărilor.
Doruleț
0
crețu-roșca,
da, \"meditație sau reflecții asupra existentei și a particularităților generate de trairea unei persoane\"
bine punctat,drăguța.mulțumesc de semn. te mai aștept
andrei,
da, straniu și apăsător e atunci când te afli ca o mejdie între a fi și a nu fi. hotărâre grea...
mulțumesc, prietene, pentru popas.
doruleț,
mă uimești de fiecare dată și stau să mă întreb: de unde atâta capacitate în gândirea ta?
mulțumesc pentru remarcă și aprecieri. ești bine venit oricând.
mulțumiri vouă prieteni,
același mereu,
teodor dume,
da, \"meditație sau reflecții asupra existentei și a particularităților generate de trairea unei persoane\"
bine punctat,drăguța.mulțumesc de semn. te mai aștept
andrei,
da, straniu și apăsător e atunci când te afli ca o mejdie între a fi și a nu fi. hotărâre grea...
mulțumesc, prietene, pentru popas.
doruleț,
mă uimești de fiecare dată și stau să mă întreb: de unde atâta capacitate în gândirea ta?
mulțumesc pentru remarcă și aprecieri. ești bine venit oricând.
mulțumiri vouă prieteni,
același mereu,
teodor dume,
0
somnul e o parte din
transparența trupului
aici suntem mulți și
ne împiedicăm prea des
de umbrele din ziduri
aș vrea acum
să mă plimb prin mine
să sparg pojghița de liniște
astea sunt pasaje pe care le-am retinut, pentru imagine si tenta filosofica, uenori versul se apropie de aforism
ce ati zice de varianta asta
aici suntem mulți și
ne împiedicăm prea des
de umbrele din ziduri
care vorbesc si vorbesc
despre lucruri sau
alte nimicuri
în timp ce dincolo - se subintelege ideea lumii de dincolo prin sintagma umbrele din ziduri, zidul fiind si proiectie si separarea lumilor, si obstacol si certitudine
cred ca exista vana de poet autentic, se observa si naturaletea exprimarii ce pleaca din suflet si introspectia sau extrospectia cu detasare filosofica
nu-mi place titlul, este greoi ca exprimare
transparența trupului
aici suntem mulți și
ne împiedicăm prea des
de umbrele din ziduri
aș vrea acum
să mă plimb prin mine
să sparg pojghița de liniște
astea sunt pasaje pe care le-am retinut, pentru imagine si tenta filosofica, uenori versul se apropie de aforism
ce ati zice de varianta asta
aici suntem mulți și
ne împiedicăm prea des
de umbrele din ziduri
care vorbesc si vorbesc
despre lucruri sau
alte nimicuri
în timp ce dincolo - se subintelege ideea lumii de dincolo prin sintagma umbrele din ziduri, zidul fiind si proiectie si separarea lumilor, si obstacol si certitudine
cred ca exista vana de poet autentic, se observa si naturaletea exprimarii ce pleaca din suflet si introspectia sau extrospectia cu detasare filosofica
nu-mi place titlul, este greoi ca exprimare
0
Teodor, acest poem este suma geometrica a poeziei tale! m-a incantat! toata iubirea aproapelui si stoicismul barbatului care nu se plange! Un gand bun din provincie!
0
domnule snowdon king,
de început mulțumesc pentru oprire și semn. mă bucură mult prezența ta care este una onorabilă iar semnul lăsat este benefic.
varianta ta este bună. am corectat acel pasaj și țin să-ți mulțumesc pentru acest gest.
nu oricine ar sugera o corecție pe text care să ajute.
toată stima și considerația mea
teodor dume,
de început mulțumesc pentru oprire și semn. mă bucură mult prezența ta care este una onorabilă iar semnul lăsat este benefic.
varianta ta este bună. am corectat acel pasaj și țin să-ți mulțumesc pentru acest gest.
nu oricine ar sugera o corecție pe text care să ajute.
toată stima și considerația mea
teodor dume,
0
am omis remarca referitoare la titlu.
ai dreptate. e puțin greoi și rostirea îngreunează.
o să revin asupra lui.
mulțumesc mult
același,
teodor dume,
0
doru dorian, prietene
semnul tău e un astâmpăr. te mai aștept
ești oaspetele meu drag
cu prietenie,
teodor dume,
semnul tău e un astâmpăr. te mai aștept
ești oaspetele meu drag
cu prietenie,
teodor dume,
0
