Memoriile lui Pa-Pa
trăiam viața ca un pește în acvariu mut. nimeni nu mi se adresa decât ciocănind în sticla fumurie. mâncarea îmi venea întotdeauna de sus. mulțumeam uneori protectorului de acolo. era o ea și
AKAntrei Kranichsă-l dau pe dumnezeu la lei
de o mână mă ținea dumnezeu de cealaltă dracul. îmi înfipseseră un stâlp în cur și mă puneau să imit trotineta. noi trei la plimbare. ne urmau de la distanță ada milea împreună cu un pinguin.
AKAntrei Kranichpour les connaisseurs
în pauza de șaorma lor Mc Chicken-ul lor pizza lor saliva mea îndârjit mestecată (tii, m-aș putea sui în cer ținându-mă doar de buzunarul dolofan! îmi spun culegându-mi cam în silă glasul dintre
AKAntrei Kranichgol de aer
o să-mi pun cartea de vizită pe limbă să nu mă treacă la indivizi fără stăpân moartea se pregătește minuțios bunica are dulapul plin de prosoape asta e masa pe care o să șed râde ăștia-s banii
AKAntrei Kranichnu strigaaa nu strigaa nu striga nu strig
prea largi umerii dar te înghesui în oglindă cârcei de viță de vie pe piept prin care ea își trece degetele ceremonioasă de parcă s-ar logodi cu carnea ta acrișoară cu pielea înfiptă în
AKAntrei Kranichpleacă din casa asta, nu știu unde, dar fugi
adu-mi usturoi/ mă rugai/ călește-l la aragaz/ îl puneai în ureche/ erai putredă într-o pătură/ te-au coborât/ să te spele nu mă laud cu o moarte în plus/ nu storc din tine lacrimile altora/
AKAntrei Kranichcântec rotit pe buza paharului
colecționez ploi în cutii de chibrituri de vară/ de duminică/ de morți răsturnați din roaba domnului pe voci guturale am stivuit coloane de ploi spiralate în casa din londra numărul
AKAntrei Kranichmesh
andrei e strâns de pe schele trântit pe ciment făcut sul din portbagaj un tip îl aruncă la ghenă puiul golaș înghite ochiul decupat din cuib mama plonjează spre celălalt ochi andrei se
AKAntrei Kranich