tăcerea aia când nu te mai doare nimic
cuscru dumnezeu să îl ierte a plecat se săturase săracul de atâta durere lua pastile cu pumnul și tot nu-i trecea acum cred că e fericit a scăpat de tot și de toate nu mai are nicio problemă și
despre suferință, și nu numai
a vorbi despre suferință, este ca și cum ai scoate cu un clește, un cui dintr-o scândură. cuiul se opune, caută din răsputeri să rămână acolo, în cele din urmă se îndoaie, ia forme ciudate, în timp
am vorbit noi și despre femei
cred că am devenit o mascotă stau cu orele în fotoliu cu teveul pornit fără ca măcar să clipesc nu îmi mai pasă și asta este cât se poate de grav acum ceva timp alergam încoace și încolo mă
minimalia
am mers pe stradă am mers pe stradă și nimeni din jur nu mi- a spus ca am căzut într- o groapă m-am chinuit cum am putut ca să ies și când am făcut-o am realizat
bref
și când auzi un mort pe stradă că-ți spune salut prietene este ca atunci când parcă te-ai fi scufundat cel puțin un centimetru într-o lume total paralelă ăsta e momentul când după o noapte de
unde sunt acei cai sălbatici
când rodion cămătaru s-a năpustit spre poarta adversă și a șutat eu aveam pumnii strânși eram copil cu mingea nu le aveam în schimb țineam cu ai noștri eram puști habar nu am în ce an se
efectul de conservare/ un nimic ascuns într-un vis
de mic mi-a plăcut să cânt la pian neavând bani părinții mei doar o trotinetă au putut să îmi cumpere era mișto alergam cu ea pe trotuar mai ales prin parc acolo unde se turnase
poftim poezie.II [anti caniculă]
am scos carnea din frigider și am trântit-o pe masa din bucătărie de fapt un pui cumpărat din supermarket fără cap și fără gheare ambalat estetic în celofan transparent acum stă
poftim poezie
mi-aș trage o perucă pe stilou fii atent se amestecă toate ingredientele după un sictir de viață cu două curve fictive un șpriț de vară într-un pahar platon blocat în fund o
standby
stau cu laptopul pe genunchi într-un echilibru relativ în dormitorul meu de cașcaval cu pilota ce mă acoperă până deasupra buricului precum o cămașă de forță
pentru acele două cuvinte
numai pentru asta și aș fi gata să îi sărut urmele pașilor ei să mi-o închipui ca pe o poveste celebră derulându-mi-se în subconștient plus și minus într-o luptă continuă adam și eva
mâncătorul de săbii
cum naiba se face că dimineața îmi beau tot mai singur cafeaua iar filmele care îmi plac am ajuns să le comentez de asemenea cum o mai duc? ironia sorții să ne întâlnim stând la
nu-l întreba despre dragoste
nu căuta să intri în viața lui. dacă îți trece asta prin cap, nu o face. poate ai alte treburi mai bune. de exemplu, să citești o carte, ori, să te plimbi pe străzi și să privești
bravissimo
l-am auzit pe x lăudându-se cum că așa și pe dincolo când de fapt ca să bei bere îți trebuie schepsis bere + women = vacs spunea unul trecut prin multe mai precis berea rece și femeia
doar o poveste
când eram copil de o șchioapă și mă jucam cu ceilalți de o seamă cu mine așa se face că un bătrân un boșorog cu acte în regulă se băga și el între noi și nici una nici două se
să-ți spun ceva
îmi este totuna dacă nu vei mai fi de acord pentru că nu-i așa? astăzi e sâmbătă și ieri -ce să fac?- te-am așteptat toată ziua m-am uitat pe geam din zece în zece minute îți pregătisem o
cool @ the gang sau mai bine spus povestea de dragoste dintre un copil și o pasăre
de mult tare de mult când puricele bla bla bla știți povestea undeva în s-e exista un oraș mic mic atât de mic că-l puteai ascunde într-o pungă aici atunci și
pinky
să tot fie mai bine de un an de când, pe lângă blocul unde locuiesc se pripășise un câine. unul pitic, mai mic decât o pisică, alb, cu pete maro. alerga stingher prin parcul din fața blocului. am
ce poți face în balcon
stăteam în balcon și serveam cafeaua amară vânzătoarea de la market o lăudase e dintr-aia pură de brazilia, spunea am cumpărat-o iar acum strălucea frumușel în ceșcuță acolo unde un ochi
știrile de la ora cinci
ai aflat la știrile de la cinci un lucru banal o chestie oarecare instinctiv ai pornit telefonul aveai toate numerele trecute în agendă iar tu stăteai și sorbeai cafeaua la barul din
mai vorbim
am primit invitația ca pe un lucru firesc de fapt era un simplu maill l-am citit trebuia să răspund am scris în fugă un banal bla bla bla apoi am dat enter după o jumătate de oră inauguram
aprioric
prietene, vorbeai atât de convingător despre vin încât m-ai convins am sărit gardul butoiul stătea la dospit sticla obiectul delict strălucea într-o parte nu aveam nicio pungă de plastic nici
borvis
prietene, vreau să te întreb ceva dar nu nu acum mai spre dimineață când aerul proaspăt îți intră prin nări ca într-o tobă sau atunci când scuipi dinspre tine scârba rămasă și o arunci pe
pescărească
după ce o zi întreagă înghițisem saramură de pește borș și mămăliguță caldă cât soarele acum când seara dădea din coate stăteam cu burta în sus și priveam băăăă, maaare e cerul ăsta
până aici
tată, nu mă întreba ce mai fac nu mă privi cu mâinile cuțitul ce-l ascut pe această piatră nu-i pentru tine nici urletul muntelui nici lacrimile acestui pământ nu-s atât de departe pâinea
mai vorbim noi
masa stătea pe cele patru puncte cardinale și se uita luuung cât o zi de post ce dracu' te uiți fă, așa ce, n-ai mai văzut scaun stând cu coatele pe genunchi râzi ca o capră și rumegi
de mâine
țeși o plasă de oameni, din fire de plumb o aduni într-o pungă de plastic apoi alergi să prinzi fluturi de noapte, lilieci adormiți în inima ta se duce o luptă vrei să o înfrunți
nu, dumnezeu nu scrie versuri
nu, dumnezeu nu scrie versuri, are alte treburi cum stă el tolănit în centrul universului ia din pom un măr i-l dă lui adam că se bucură eva de moare mai dă un potop, un cutremur eva nu mai e,
