unde sunt acei cai sălbatici

când rodion cămătaru s-a năpustit spre poarta adversă și a șutat eu aveam pumnii strânși eram copil cu mingea nu le aveam în schimb țineam cu ai noștri eram puști habar nu am în ce an se întâmpla dar se întâmpla și asta îmi dădea o stare de bine vorbeam ore în șir cu prietenii făceam tot felul de scheme încercam să jonglez deși știam că nu-mi iese important pentru noi/ pentru mine rămânea faptul că ne calificasem un gol imparabil ca o lovitură în plex o poveste dusă până la capăt un drum despre care s-a scris acum ori niciodată ok/ asta știu mereu aceleași rahaturi/ un drum joc în iarbă un șut de pe geam privesc cum se întinde asfaltul oameni maturi adevărate buldozere iarba miroase a bitum lumea scuipă gudron copiii la micul dejun își iau porția de smoală lichidă nimic nu mă miră când hagi marca de la treizecișicinci de metri ai noștri câștigaseră cu trei-doi se simțea mirosul gazonului puștii în caietele lor de desen încă nu uitaseră să mâzgălească cu verde