Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

a doua treaptă spre dincolo

1 min lectură·
Mediu
știi, eu nu pot să iau în calcul
că totul e nebunie
nici chiar atunci când respir
sau când dimineața îmi beau cafeaua
și de multe ori e mult prea fierbinte
stau pe un scaun în bucătărie
cu televizorul pornit cu știrile care spun
mereu aceeași poveste
se moare în draci, se moare pe capete
și hidra parcă nu se mai satură
viața îmi pare un vis
și visul parcă e un coșmar aproape continuu
nu este totuna să o iei de la capăt
dacă nu ai pe cine ține de mână
așa cum ușile se deschid
fără ca eu să fac asta
spune-mi ce se întâmplă?
și când se întâmplă
eu unde sunt
sunt oare acolo, într-un ieri prea uitat
sau în vreun mâine deja
căci, nu-i așa
viața pare fix o tristețe
care nu se mai termină
punct
021.230
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
140
Citire
1 min
Versuri
25
Actualizat

Cum sa citezi

Anghel Geicu. “a doua treaptă spre dincolo.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/anghel-geicu/poezie/14169560/a-doua-treapta-spre-dincolo

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ottilia-ardeleanuOAOttilia Ardeleanu
poemul are o tristețe determinată. poate de nebunie, dar o nebunie a realității. pare pandemic.
mă bucur de revenire pe sait.
0
Distincție acordată
@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
chiar daca textul e aproape plat, adica are in compozitie toate acele lucruri care s-au mai spus. dar razbate din text ceva, care exista in noi tpti si pe care uneori nu-l vedem nici cand ne uitam in oglinda. punt-ul din final nu era necesar. ce e bine la text e ca e cursiv si vorbeste despre noi, cei mai multi.
0