tăcerea aia când nu te mai doare nimic

cuscru dumnezeu să îl ierte a plecat se săturase săracul de atâta durere lua pastile cu pumnul și tot nu-i trecea acum cred că e fericit a scăpat de tot și de toate nu mai are nicio problemă și nici griji nu mai are cerul acum e la picioarele lui și probabil se plimbă bucuros că poate umbla când l-am pupat pe frunte am simțit o transpirație rece ca atunci când taică-meu a căzut și când mi-am lipit urechea de pieptul lui rămânând surprins că nu se mai aude nimic când cuscru era în putere mi-a spus odată băi puță prin nouăzeci eu beam patru jumătăți de tărie și treaba mergea ca pe roate scoteam câteva milioane în câteva ore nea gică șeful meu era mulțumit și eu de asemenea mai demult mi-a zis-o în față tu sigur ai avut ceva cu nevastă-mea era prin nouăzeci și unu sau doi și mă rugase să îi schimb o lampă la televizor dacă îmi aduc bine aminte era un opera sau un venus în sfârșit mă pricepeam la dintr-astea cu toate că i l-am reparat abia după câteva săptămâni de atunci a rămas cu impresia asta degeaba am încercat să-i explic altădată tot pe când era sănătos am tras o beție de pomină în cârciumă la toitan am ieșit legănându-ne ca două trestii bătute de vânt abia după ce a venit nicoleta fosta și ne-a luat de câte o aripă pe amândoi și ne-a adus acasă rupți în genunchi în definitiv cam asta a fost mai multe voi spune poate altă dată în liniște