ASAmanda Spulber
Verificat@amanda-spulber
București
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat✓ Verificat
Cronologie
Un fel de om-dumezeu este fuziunea dintre om și supercomputer. Nu e nouă ideea. În 1954 Frederic Brown a scris Răspunsul, dar acolo presupunea că supercomputerul singur va deveni dumnezeu. Peste doi ani Asimov a scris Ultima întrebare. O povestire ceva mai lungă și mai complexă care vorbește de fuziunea-simbiozä dintre om și supercomputer. Merge până la Geneză și se poate interpreta ca eternă reluare, buclă infinită. Ne îndreptăm spre asta? Cine știe? Impresia mea e că oamenii au trăit mereu cu ideea de apocalipsă, dar cred că nu îi este dat nimănui să știe când se va întâmpla.
Pe textul:
„Schimbând registrul: La Nisa, la Nisa" de Manolescu Gorun
0 suflu
Contextda, ar putea fi o variantă. Cred că sună logic, dar pentru mine prima senzație a fost cea cu care am început. A fost ca atunci când am visat că aveam casa plină de pisici. Mie îmi plac pisicile, dar în vis erau efectiv peste tot. Aceeași senzație de atracție și de respingere. Nu știu dacă voi schimba. Oricum, e doar o defulare. Să văd când mai trece un timp, dacă mi se pare de păstrat textul, îl voi mai lucra. Îți mulțumesc mult pentru semn și propunere.
Pe textul:
„în mintea mea" de Amanda Spulber
0 suflu
ContextDe băut nu voi bea, beau alcool ocazional (de câteva ori pe an), dar vă mulțumesc mult pentru citirea atentă a acestui exercițiu, pentru că ați rezonat, pentru analiză și pentru încurajare.
Pe textul:
„în mintea mea" de Amanda Spulber
0 suflu
ContextSunt de acord cu ChatGPT, cu excepția observației privind finalul. Pe mine finalul m-a atras. A percepe nu este egal cu a reproduce și a transmite. Ori asta cred că face un transmițător (autor): aude (în sens mai larg, desigur), prelucrează, redă. Apoi intervine receptorul care este influențat de starea din acel moment, de experiență (culturală, viscerală, cognitivă, emoțională). În acest tango, dacă e să particularizez la relația poet-cititor, nu știu sigur cum spunem a cui e vina dacă declicul nu se produce. Poate fi a poetului, poate fi a cititorului. Sigur este că, atunci când se întâlnesc cei care fac perechea potrivită, ies scântei (sau jocuri de artificii).
Despre IA nu aș spune că e limitată la discurs rece, logic. Există programe care sunt antrenate pentru a putea să discearnă și să imite emoții. Sigur că IA nu va putea să simtă, dar de „calculat”, de imitat emoții va fi și chiar este în stare. Greu de spus dacă e bine sau rău.
Despre IA nu aș spune că e limitată la discurs rece, logic. Există programe care sunt antrenate pentru a putea să discearnă și să imite emoții. Sigur că IA nu va putea să simtă, dar de „calculat”, de imitat emoții va fi și chiar este în stare. Greu de spus dacă e bine sau rău.
Pe textul:
„Schimbând registrul: La Nisa, la Nisa" de Manolescu Gorun
0 suflu
ContextÎmi pare rău că s-a înțeles așa. Am zis doar să încerci și alte forme. Acum mă gândesc că nu neapărat fixe, doar cu ritm și rime. Mi se pare că ai potențial care să îți permită asta. Dar e alegerea ta. Nu am vrut să sune imperativ. Oricum, la fluidizarea exprimării merită să lucrezi.
Pe textul:
„Paharul s-a ciobit de vin a ține" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextE o defulare fără pretenții artistice. Mai mult frustrare că nu reușesc să mă exprim. De fapt, nu e corect frustrare fiindcă nu muncesc suficient ca să am pretenția la ușurință în exprimare. Ai dreptate. I should start the good work. Mulțumesc încă o dată. Spor și inspirație să ai în tot ce experimentezi! :)
Pe textul:
„în mintea mea" de Amanda Spulber
0 suflu
Contextformularea din final:
„Un fel de
Om-Dumnezeu
râzând
posomorât”
Apropo de ChatGPT, are și posibilitatea să formuleze critică prin care scoate în evidentă minusurile. E nevoie să i se spună că nu e nicio supărare, dimpotrivă e un ajutor important.
„Un fel de
Om-Dumnezeu
râzând
posomorât”
Apropo de ChatGPT, are și posibilitatea să formuleze critică prin care scoate în evidentă minusurile. E nevoie să i se spună că nu e nicio supărare, dimpotrivă e un ajutor important.
Pe textul:
„Schimbând registrul: La Nisa, la Nisa" de Manolescu Gorun
0 suflu
ContextChiar m-a prins prin tenta de absurd. Am fost curioasă cum se termină. Și mi-a plăcut și comparația din final: „Apa era de un albastru profund, ca ecranul unui telefon.” :)
Pe textul:
„În parc" de Leonard Gratian
0 suflu
ContextAi făcut o nouă acrobație și ai chemat colegii să își spună părerea. Ștefan, nu crezi că e păcat de talentul pe care îl ai să îl irosești în acrobații stilistice? Din ce am văzut, sunt puțini cei care simt complet ritmul. Tu ai putea să abordezi diverse forme fixe de poezie, dar preferi să rămâi la sonetul acrobatic. Te aștepți ca cititorul să accepte asta ca pe o marcă a stilului tău, în loc să încerci să fluidizezi exprimarea și să îți extinzi modalitățile de expresie. Ce ar spune un cititor semi-interesat de poezie citind titlul? Cu ce îl atragi? Am găsit vreo patru feluri de a exprima cursiv ce cred eu că ai vrut să spui în primul vers. Nu îmi spune că tu nu poți să găsești. E, desigur, alegerea ta, dar chiar mi-ar plăcea să văd cum abordezi și alte forme, fără să pui perfecțiunea tehnică pe primul loc în defavoarea unui limbaj cursiv.
Pe textul:
„Paharul s-a ciobit de vin a ține" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextCu o tentă de umor negru. Mi-a plăcut, dar aș fi eliminat explicația din final. Se înțelege și fără.
Pe textul:
„Ghilotina, ultimul capitol " de Sorin Stoica
0 suflu
ContextÎți mulțumesc mult pentru semnul generos. Mă bucur că ți-a plăcut.
Pe textul:
„Luna se ascunde și se face frig " de Amanda Spulber
0 suflu
Contextdar care descoperă și alte sensuri. Toate-s trecătoare și în același timp nemuritoare. Stephen Hawking prespunea că găurile negre ar șterge informația din univers, dar mai recent nu se mai crede asta. Așa că nimic nu se pierde, totul se transformă în continuare. Zâmbetul meu de la final însă rămâne. :)
Pe textul:
„Strop de bine" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
ContextDistanțarea îți oferă o altă perspectivă. Vezi altfel decât atunci când ești direct implicat. Distanțarea poate să aibă și sensul de a te îndepărta fizic pentru a vedea cât de dor ți se face. E un amestec de elegie și de meditație aici. M-am oprit și am meditat și eu la această oră târzie. Dacă e ceva ce nu am înțeles e de ce ochi de o anumită culoare. Dar las adierea de mister să persiste peste răspunsul la această întrebare.
Pe textul:
„distanțarea decupează peisaje insolite în eter, iar tu se pare că-nțelegi" de George Pașa
0 suflu
ContextCineva cu care să copilărești împreună. Așa am interpretat.
Pe textul:
„Verdele care nu se scutură " de Papadopol Elena
0 suflu
ContextMulțumesc pentru lămurire. Incantație cred că s-ar potrivi. Mie mi se pare că ai reușit să redai senzația. Foarte frumos!
Pe textul:
„arcana dei" de Leonard Ancuta
0 suflu
ContextMi-a plăcut mult ritmul de de șoaptă melodioasă, de litanie murmurată. E invocație și e și sondare, e meditație. Are și blândețe, și tristețe, și un pic de ciudă în ea. Sunt întrebări obișnuite, dar le-ai exprimat într-un mod foarte atrăgător. Și bineînțeles că am cercetat dacă m-a atras așa mult. Foarte interesant titlul! I tego arcana Dei, anagramă de la Et in Arcadia ego. Aș avea și de cârcotit, dar întrucât nu accepți observații pe text, mă rezum la cele ortografice. Să te uiți unde ai omis niște virgule și ai virgulă între subiect și predicat. Și unde scrie „repedere”.
Pe textul:
„arcana dei" de Leonard Ancuta
0 suflu
ContextE vorba de un plagiat care nu știu de ce a fost trecut cu vederea. Poate chiar nu a fost observat. Oricum, textul există pe ro.agonia.eu. Înțeleg nevoia de socializare, dar e vorba de un site de literatură. Doamna Floare Petrov este o autoare cu experiență. Nu îmi exprim presupunerile despre cum s-a întâmplat, doar spun ce am observat la text.
Pe textul:
„planuri de speranță purpurie" de FLOARE PETROV
0 suflu
ContextÎn sens de sol, vara e răcoare și iarna e cald sub pământ.
Pe textul:
„Ce e oare?" de Dacu Iulian Toma Radu
0 suflu
ContextVoiam să spun oală, dar nu se potrivea genul. Nu sunt sigură, dar sper să mai dați indicii cu ocazia asta.
Pe textul:
„Ghicitoare 727" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextÎncercarea aceea de a păstra, de fapt înlănțui, inefabilul prin distrugerea lui.
Pe textul:
„Îmbrăţişare" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
Context