în mintea mea
mă pipăie, mă mângâie, din toate părțile mă ating, mă zgârie, mă sfâșie când încerc să fug mă cheamă hipnotic ademenitoare șoapte, cuvinte multe, curioase se frâng, se reflectă o
Despre triolet
Trioletul este o formă de poezie destul de incitantă. Nu numai fiindcă are doar opt versuri, ci și fiindcă primul vers apare de trei ori (de aici și numele), iar versul al doilea apare de două ori.
imaturitate
e-adevărat eu nu am voce încă mă alint presimt și simt edulcorat nu vreau să știu cât m-am schimbat mă uit în jur cadavre urcă-n plină vară prind contur doar carne câtă carne e în
Interviu cu robotul Ion
Suntem aici cu primul robot vorbitor inteligent care a fost numit consilier al unui prim ministru. Ion este creația cercetătorilor români, un robot exclusiv românesc, un român neaoș. Să începem.
Radio Erevan și spiritualitatea în secolul XXI
E vorba de un citat atribuit scriitorului francez André Malraux (1901-1976). Nu am studiat lucrările domniei sale, precizez de la început, dar fraza „Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc”
coabitare
poemul pe care nu l-am scris era un poem de vis un coșmar repetat era în mine se desfăcea vorbea de tenebre și de zbateri acerbe poemul pe care n-am să-l scriu era un poem viu din abis se
Ce-ntâmplare!
De la beat cârciumă vin, Merg pe gard, de drum mă țin; Niciun latră nu mă câine, Până merg așa poimâine. Pomi peste luna se suie, Un văd lup pe cărăruie: Are albi ca ochii piatra,
când stă să plouă
pentru mine ploaia are iz metalic și gust de floricele și gogoși cu lapte are zâmbetul acela subțire și mâinile tale mici și bătătorite care învârteau fusul cerului încă de pe vremea
Reflecție
La amiază, demonul mi-a zis: Hai, nu te-ai apucat de scris? Am treabă, vino diseară, i-am răspuns; Desenam niște aripi și aruncam ghemotoace de hârtie în jur. Se făcuse noapte și teancul tot
Constatare
Să exersezi sonetul nu-i ușor, Îți trebuie un pic de disciplină, Nu-i de ajuns ca rima să îți vină Când versuri se vor mai porni în zbor. De simți vibrând al liricii fior, Îmbracă-l în metafora
Stângăcie
În casa poeziei, când intru pe furiș, Ca un copil ce vrea să cerceteze, Pe dată mă-mpresoară un hățiș De-aprinse, luminoase ipoteze Și-mi zboară împrejur mii de imagini, Idei, emoții, gânduri,
