AMAlina Manole
Verificat@alina-manole
„If you do not tell the truth about yourself you cannot tell it about other people. (Virginia Woolf)”
Debut în volum de versuri: "Deasupra nopții", Editura "Cronica", Iași, 1998. Apariție în "Dicționarul scriitorilor ieșeni contemporani", ediția a doua, 2002.A publicat în volumele colective de cenaclu "Virtualia", Iași. Inclusă în antologia "Time after Time", The International Library of Poetry, USA, 2000. Colaborări și semnalări critice în: "Cronica", "Poezia", "Convorbiri…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Frumoase versuri:
păsări colibri îmi ciugulesc polenul de sub unghii
mierea amăruie a cuvintelor se face tot mai greu
La mulți ani, să fii iubită și să scrii la fel de frumos precum îți este sufletul.
Pe textul:
„Pantomimă cu sentimente perfecte" de lucia sotirova
0 suflu
ContextScoate glastra din poezie. Apreciez în mod deosebit finalul poemului tău.
Pe textul:
„Imobilizată" de Codrina Verdes
0 suflu
ContextFoarte bune versurile din partea a doua a poemului tău: \"în locul lor se nășteau rahitic / dimineți aseptice\".
Ai, însă, versuri de un singur cuvânt care descentrează sfera poeziei.
Permite-mi te rog o încercare de aglutinare a ideilor într-o formă mai stabilă:
mai încerc o dată
să-ți scriu despre dragoste
deși nu înțelegem deplin
spirala ecoului
va deveni tot mai neclară
poate chiar inutilă
această dragoste
prea mult explicată
la început
aveam o inimă albă rotundă
în cercuri concentrice
visam stereoscopic
apoi durerea
mușcăturii de măr
jocul oglinzilor atîrnate în gol
chipul ridat al copilăriei
aglutinată
în aceleași semne
amăgitoarea cărare
spre infinitul dublu
anapoda
pe umerii culorilor creșteau
aripi desperecheate
duceam palmele la ochi
învățam conturul nopților amputate
în locul lor se nășteau rahitic
dimineți aseptice
definiții ale tăcerii
de atunci zilele se numesc
după urmele atingerilor noastre
lunile după degetele tale
iar anii au nume ascunse
uitate
Pe textul:
„text dificil despre dragoste" de Virgil Titarenco
0 suflu
ContextMihai, alternanța de italic și litere de rând face dificilă lectura textului. Atenție la ligamentul licențios: \"cu rădăcini\". Mai lucrează versul: \"încăpătânându-se să nu audă șoapta\", e greoi.
În rest, e de foarte bine. Mi-a plăcut în mod deosebit finalul și versul: \"latră în mine câinii deșertului desfrunzit de iluzii\".
Mult succes!
Pe textul:
„Lupta cu umbra" de Vasile Mihai
0 suflu
ContextCred că este cel mai bun roman al lui Saramago. Un stil propriu, ciudat aș putea spune. Interesantă atmosfera. Am întrezărit în fiecare pagină - sepia, cum scrie Cristiana - o lumină, deși prăfuită. Romanul are acel ceva care te urmărește la drum lung.
Citiți, merită!
Eseul foarte bine realizat, felicitări!
Pe textul:
„Eu sunt José" de Cristiana Popp
Recomandat0 suflu
ContextLa mulți ani, Lorelei!
Mai dă un semn pe ym!
Pe textul:
„Ioana Gegiuc [Lorelei] – dincolo de aparențe" de Maria Prochipiuc
0 suflu
ContextDeschide-te zborului florii de cireș. Foarte frumos finalul poemului.
Pe textul:
„Zbor peste somn" de Diana Mitrut
0 suflu
ContextMulțumește-mi, Silvia, dar pe ym. Cât despre poemele comentarii, mă voi mai gândi. Ideea e că ordinea lor are un fir logic. :)
Pe textul:
„Creșteau aceleași ploi" de Alina Manole
0 suflu
ContextDialogurile noastre sunt publicate sub formă de comentarii, iar comentariile pot fi citite de toată lumea.
Sau n-am înțeles eu la ce te refereai?
Pe textul:
„Creșteau aceleași ploi" de Alina Manole
0 suflu
ContextNu este corect \'schița unei zile\'?
Pe textul:
„schita unei zile" de misteria
De îmbunătățit0 suflu
Contextmerg de la o vreme pe vârfurile ceasului mare
încă un mit îmi locuiește călcâiul achile
e un fel de pasăre cu aripi
azi
ascultă
incertele ploi
cum înfrunzitul alb
crește simetric pe lună
transparența e formă de existență iubirii nu doar conjunctivul între noi aripi demodate de suflet fără suflet în poezie lasă cercul înscrie un cub rămân vârfurile afară poți călca mai departe pe noapte
pe sticla ceasului
cartilaginos
îmi rămâne umbra
mâine va avea alte degete
Pe textul:
„Creșteau aceleași ploi" de Alina Manole
0 suflu
ContextUn poem în care predomină lumina dulce a verii. Începi foarte frumos. Versul \"seara mirosea a saramură\" are o imagine olfactivă interesantă.
Te rog încearcă să continui poemul. Parcă i-ar lipsi miezul. Versurile de final mi s-au părut cele mai reușite.
Pe textul:
„picături I" de Virgil Titarenco
0 suflu
ContextCineva de pe site îmi spunea, mai demult: \"lasă în poem balast, dar atât cât trebuie\". Nu orice înșiruire de metafore este poezie și nici orice alăturare de imagini.
Îți scriu toate acestea cu mare drag, pentru că îmi pasă de poezia ta. Și pentru că ai o sclipire pe care aș vrea să nu o irosești.
Eugen scrie că nu i-a plăcut poemul. Era bine dacă dădea și o variantă de lucru.
Mie mi-a plăcut ideea. Uite cum aș vedea poemul tău:
din curcubeu izgonit
stolul meu de ochi
întorcându-se ție
acasă
În aceste versuri ai pus totul, și fericirea, și lumina, și bucuria, și amintirile.
Mult succes!
Pe textul:
„Stolul meu de ochi" de Mihaela Maxim
0 suflu
Contextnu suflu colbul din drum în urma pasului
umbrei îi las oasele transparente iluzii
realul nu
există:
mișcări browniene de sentimente echilibre
instabile demonstrații la teoremele lui
Fermat al zăpezii principiu și celelalte principii ale noastre
sisteme de referință
cercuri concentrice spiralice
telurice mutații punctiforme
între nenumitele sentimente și
genele străinului
în ventriculi
există
poezie
altundeva
cine continuă?
Pe textul:
„Creșteau aceleași ploi" de Alina Manole
0 suflu
ContextIată cum am reținut poemul tău, care are imagini reușite:
agățat pe fusul orar
sta veșmântul zilei
în casa timpului
închiriez meditații
cu suflet polar
ard tihnită
ermetic adâncul
în templu esenian
prin mine trec
neaureolatele duhuri
port tropicul de zare
pe puntea lor
de trup
cărarea sfințind
candele ard
umbra-mi
Pe textul:
„Port tropicul" de Mihaela Vlasin
0 suflu
ContextVirgil, chiar sâmbătă am discutat cu cineva drag amândorora despre psalmi și mi-a recitat Psalmul 23. Apoi am citit pe poezie.ro \'Psalmul\' tău.
Stranie coincidență, nu-i așa?
Te întrebi cum ar scrie David un psalm generației noastre. Interesant. De ce nu ai continua ideea?
Cât despre poem: \"e al nostru\" din final pierde ideea \"fructului\" ca subiect (dacă am înțeles bine). În rest, e frumos, mai ales versul: \"ne mâncăm orele încet\". \"Redundanța\" se referea la \"fructul vieții\"? Dacă da, las-o acolo. Piatra e întotdeauna ciobită, chiar și cea din vârful unghiului. Perfecțiunea nu este nouă dată.
Pe textul:
„Psalm" de Virgil Titarenco
0 suflu
ContextLa mulți ani, să fii iubită! Și să ne revedem cu bine!
Te rog scuză-mi întârzierea urării.
Pe textul:
„Silvia Caloianu – de la cuvânt la metaforă" de Maria Prochipiuc
0 suflu
Contexttăcere
cuvintele intră înapoi în sânge
sângele se face inimă
din nou
suntem embrionii aceleiași ploi
lipite de cer
ceasurile arată mai departe
limbile ascuțite
ale nenumitei întoarceri
Pe textul:
„Aha..." de Negru Vladimir
0 suflu
ContextTrebuie să recunosc: am scris \"ventriculi\" gândindu-mă că vei trece pe aici, Liliana. N-ai să mă crezi, dar bag tastatura-n foc, așa e! :)
Mulțumesc de comentariu, te așteptam :).
Aștept să citesc despre ventriculii tăi.
Urmează: ventriculii lui iulie. :))
Pe textul:
„Deveneam străvezie" de Alina Manole
0 suflu
Contextdincolo de liniște
cuvântul rămâne
singura umbră
Pe textul:
„Dincolo de liniște" de DANILA MONICA
0 suflu
Context