Aha...

tăcere
cuvintele intră înapoi în sânge
sângele se face inimă
din nou
suntem embrionii aceleiași ploi
lipite de cer
ceasurile arată mai departe
limbile ascuțite
ale nenumitei întoarceri

Cred ca din seria de trei texte postate de tine astazi acesta e cel mai frumos - asa ca iti las cuvantul admirativ aici, langa femeia de zahar ars - o imagine inedita, dupa mine, n-am mai intalnit-o in alte poeme... Sa se fi topit? :))

îmi cresc lupi
peste tălpile
primite cadou
de la un înger
cazat pe vară
în strada cu ploi
lipsite de cer

frumos.

un poem reușit.
mai vrem

S-ar putea sa fie geloasa \"femeia ta de zahar\", cu toate ca a ta e de \"zahar ars\" (a mai zis cineva asa pe site, dar e barbat, deci nu poate fi vorba de gelozie, cred!) si, cu toate ca zici \"dialoguri\" in loc de \"dialog\"...
vezi aici dialog cu femeia de zahăr

Nu de mult mi s-a intamplat si mie cam asa ceva: am \"imprumutat\", inconstient, un titlu. DAR CHIAR INCONSTIENT!!! Nu stiu cine si ce credea, nimeni nu-mi spunea (cineva chiar mi-a scris la pareri ca sunt originala si...cred ca a fost o persiflare)...Consider ca as fi avut o justificare, doar in cazul cand as fi fost intr-o intimitate aparte cu autorul, asa incat sa-mi permit/sa-mi permita gestul...
...Uneori ma vad disperant...dispersata pe site :)

chiar si fara sa stiu poezia ta, am receptat poemul lui Azrail ca pe un dialog imaginar cu tine sau cu femeia de zahar din poetica ta.
De ce? Unde e spilul, iata: aha.
Un leit motiv inconfundabil ce te unicizeaza, ca sa zic asa, deci nu poti fi decat mandra de locul privilegiat ca muza si idee de plecare a unei poezii.
NU stiu care e parerea autorului, eu am spus doar cum receptez eu pe \"Aha\"

Daca as fi paranoica, as as crede chiar ca mi se adreseaza: poezia mea e plina si de lupoaice, de lupi :). Nu, nu pot crede, ca e constient, de aceea si am invocat cazul meu (desi, in cazul meu chiar era vorba de cineva, poezia caruia ma marcheaza, ma inspira)...
Ma simt flatata, desigur, Elena :)

foarte frumos poem. minunat. echilibrat, armonios.

felicitari
...si muzei pentru inspiratia cu o astfel de expiratie

ioana

Tin sa va multumesc tuturor pentru vizita voastra peste versurile mele... imi pare rau ca nu am fost pe faza sa va servesc cu o cafea fara zahar:) pentru a evita astfel anumite amanunte aduse in subsolul poeziei mele.
Femeia de zahar ars nu e Sirena, desi am in plan sa scriu o poezie in stilul ei :),nu stiam de titlul in cauza (Doamne inca nu m-a prins criza aia de inspiratie incat sa fac poezii din alte poezii :))), de \"lupi\" sa nu va legati ca imi sunt prieteni buni inca din perioada copilariei... deci nu e nici pe departe un plagiat, probabil doar o clipa de expresie dictata de acelasi inger:)

Ce, mamă, că tare mai dor aceste 2-3 cuvinte?

Radmila... uneori, clipe privilegiate, ne aseaza in postura armonica cu ceea ce ne inconjoara... eu sunt cel mai fericit cand reusesc sa condensez imagini, perceptii,sentimente etc in cateva cuvinte... nu sunt nici pe departe partizanul prozei poetice:) Multumesc de trecere.