text dificil despre dragoste

Dă-mi o prismă
Să decompunem
iubirea
În clorofilă,
Să-mi tatuez
pe frunte
un iris,
că mă trece
o toamnă
ce-mi scutură
toate cojile
privirilor
despre tine
în muguri de dor
cu flori
de Golden

Virgil,

versurile tale imi par un mar de pe care poezia isi ridica valurile in spirala; mai intai, coaja; apoi, miezul fara de care, in cele din urma, avem in fata ochilor \"semnitele lucrurilor\".
A muscat, oare, cineva din \"marul cunoasterii\"?

Cu respect,

George, mulțumesc de trecere.

Vasile, interesantă viziunea ta. \"mărul\"? Sper să nu faci aici o confuzie cu \"pomul cunoștinței binelui și răului\". Iubirea însă este în mod suprem cunosștere.

durerea muscaturii de mar
dupa atingere
tulburator mesajul poetic
cam lung in jurul inimii daca-mi permiti
merita !

varstele dragostei intr-un text dificil si frumos. iubirea nu se schimba. ea nu are varsta.

ca de obicei, minunat

ioana

inutilă niciodată, ciudată mereu, cu fiecare ...piele.
prea mult, prea devreme, prea... bine
oglinzile se aruncă sungure în gol, legate cu sfoara viselor de pântecul umbrei.
iubire anapoda, un sărut uitat, strecurat grăbit în alte buze... fremătânde
cerul nu uită, scrie tot

\'singure\' ...
...regretabil.

Foarte bune versurile din partea a doua a poemului tău: \"în locul lor se nășteau rahitic / dimineți aseptice\".
Ai, însă, versuri de un singur cuvânt care descentrează sfera poeziei.
Permite-mi te rog o încercare de aglutinare a ideilor într-o formă mai stabilă:

mai încerc o dată
să-ți scriu despre dragoste
deși nu înțelegem deplin
spirala ecoului

va deveni tot mai neclară
poate chiar inutilă
această dragoste
prea mult explicată

la început
aveam o inimă albă rotundă
în cercuri concentrice
visam stereoscopic

apoi durerea
mușcăturii de măr
jocul oglinzilor atîrnate în gol
chipul ridat al copilăriei

aglutinată
în aceleași semne
amăgitoarea cărare
spre infinitul dublu

anapoda
pe umerii culorilor creșteau
aripi desperecheate
duceam palmele la ochi

învățam conturul nopților amputate
în locul lor se nășteau rahitic
dimineți aseptice
definiții ale tăcerii

de atunci zilele se numesc
după urmele atingerilor noastre
lunile după degetele tale
iar anii au nume ascunse

uitate

Mulțumesc pentru trecere și observații Lucia
Ioana \"ca de obicei\" tu ești îngăduitoare cu lipsurile mele
Miha tu ai să amețești dacă te mai învîrți așa
Alina, mulțumesc de trecere și de observații. Poate prea fragmentat (cel puțin la prima vedere) textul tău. Dar și al meu e totuși \"dificil\"

Virgil, ai dreptate, al meu e fragmentat. Eu un alt fel de stil, o idee doar. Revezi te rog poemul tău, mai ales în prima parte sunt mici amănunte care trebuie revizuite.