ea scrie

Îmi sună ca un poem al singurătății. În fața sublimului și a decăderii rămânem mereu singuri. Neașteptat pentru mine este contextul în care starea a fost introdusă, cu un remember al altei epoci. De ce nu ? Sau de ce nu ar fi fost valabil și în apropierea noastră. S-ar putea ca atunci starea să fi fost resimțită cu mai multă acutitate. E doar o părere personală.

Am făcut referirea la perioada proletcultistă doar pentru a induce mai pregnant ironia la adresa celor care scriu doar pentru a se afla în treabă. Și atunci, ca și acum, scara răsturnată a valorilor îi face remarcați pe acești impostori. Onorat de trecere.

eu cred ca nu trebuie sa generalizam. nu toti cei remarcati azi sunt impostori. poemul este ironic, intr-un fel descurajator pentru cei care \"scriu ca sa se afle in treaba\" desi nu cred ca recunoaste cineva asta. sfarsitul foarte foarte bun.

Cu siguranță nu m-am referit la cei remarcați pe bună dreptate. Oricum, timpul (și nu trebuie să avem prea multă răbdare) va cerne valorile. De asemenea, onorat de trecere.

Cu același succes ai fi putut spune \"el scrie\". Sună chiar mai bine:
el
la etajul doisprezece al poeziei
singur cu gloria
scria
NU?!:)
Vv...

rupand crenguta de pe care poezia mai fugea in realitate

atat de inutil mi se pare acest poem. oarecum, parca l\'am mai citit sau auzit undeva, oarecum. nimic nou, nimic interesant.
\"poezie de intelectual\",\"poezie de cafenea\" etc.
sunt aceleasi frustrari autoinduse ale intelectualului de bistro. nu ma refer la domnul Florin Hălălău. poate fi oricine.

Nu mă simt frustrat pentru că există scribi care scriu mai mult decît mine. În nici un caz.

uneori de vinovati ce suntem, uitam ca de fapt realitatea este uneori mai mica si nu chiar atat de importanta. unii poate nu mai stim de unde plecam, urmariti de cate un sentiment. important este sa crezi, sa simti, sa faci ceva cu tine, cu timpul, fiinta si gandurile tale.
si daca mai poti, sa nu uiti de unde ai plecat, sa mia arunci cate un ochi imprejur... mi se pare o invitatie la a trai cu adevarat, in afara cochiliei, chiar daca-si au si ele stagiul lor in formarea fiecaruia.

nici macar nu era vorba de \"scribi\" care scriu mai mult. sau poate exprimarea mea a fost ambigua si domnul Florin Hălălău nu m\'a inteles...