Alina Manole

Ce cabană e la cota 2000 în Piatra Craiului, că nu îmi amintesc să fie vreuna.

Mi-a plăcut finalul. Nu te lua după dl. Moga, el scrie cu bikini :).

Remarc în special partea a doua a textului, de la: \"uite cum se adună lucruri și lucruri\", de acolo poemul începe să fie valoros, \"dureros de valoros\", bun de pus \"în ramă\", așa cum este el, nu numai \"umbra-i\". Rareori mă mai impresionează ceva pe lumea asta precum finalul textului, o Trecere în ambele sensuri, prin \"pereții albi\", de un alb-transparent, prin care se poate citi Totul.

Asteptam sa scrie cineva aici primul comentariu, sunt sigura ca exista cinefili cineapti printre cei mai multi dintre noi.

Pe scurt, despre Brokeback mountain, 2005. Nu ca m-ar fi impresionat pana la lacrimi.

Oscar parca pentru cea mai buna regie si ecranizare. Bine jucat, dar oarecum plictisitor si nu neaparat previzibil. Unul dintre tipi, cel care a jucat si in Donnie Darko, e perfect si natural, dar parca prea perfect, prea americaneste, prea prea, si are doar 25 ani. Actiunea filmului se petrece intre doi cowboy homosexuali, care se intalnesc intr-o vara, tineri, angajati la o turma de oi, pe munte. Celalalt tip are logodnica, urmeaza sa se insoare cu ea. Prietenia lor (iubirea lor), insa, continua, ani de zile, intre timp, au copii mari, intre timp, unul din ei divorteaza, iar celalalt se ocupa cu afaceri murdare si e ucis. Ca si personaje, par desprinse din real. Totul pare real, foarte bine ecranizat. Merita vazut daca nu iti e scarba de scenele aproape erotice (oricum nu se vede mai nimic), iar filmul e aproape tragic. Poate pentru ca noi suntem obisnuiti cu o relatie heterosexuala, dar probabil ca exista dragoste si durere din dragoste si homosexuala. Aici e sfasietor filmul, si pentru ca reuseste sa te transpuna in locul caracterelor, psihologic vorbind. Un film pe care il recomand de vazut, pentru regie, pentru imagine, pentru jocul comparativ al celor doua personaje - personalitati total diferite, in viata lor de zi cu zi. Desi de acelasi gen, e valabila si aici, parca mai mult ca oriunde, atractia contrariilor.

Felicitări! Este cea mai frumoasă copertă pe care am văzut-o până acum în viața mea!! Și un titlu interesant... iar ambele se potrivesc perfect pentru un volum în proză!
Sunt curioasă cât a costat tiparul și ce presupun condițiile grafice excelente și hârtia specială.

Mult succes la lansarea volumului!

Ete de asta sunt vegetariană :). Mi-a plăcut până la kitsch, cum a zis Mihai.

dovadă ca suntem ființe mizerabile
e că mâncăm

că azvârlim în noi corpul altui animal
ceva care ne e atât de străin

că ne băgăm botul în resturile organice
ale unei vieți

dovadă că existăm
e că facem dragoste

că între mine și tine e tot infinitul

și bălăceala noastră în carnea înconjurătoare
ne e dovadă că sufletul nu-i decât o halcă


Cam atât. Ar putea fi un poem - manifest. Al veganilor :).

(Glumesc, e un text foarte mișto.)

Felicitari si mult succes!!

Multumesc, Roxana, ma bucur ca ti-a placut si ca tu vei sti mai bine ca oricare dintre comentatorii mei cata dulceata sa mananci, asa incat sa nu dai in diabet :). Succes la examene si spor la scris :).

Vechi, antic si de demult, de pe vremea cand mai aveam timp pentru lucru si inspiratie.

Multumesc pentru apreciere, Veronica, sunt onorata de deschiderea zestrei trecutului :).

Multumesc si lui Bogdan, la patru ani de la comentariu, fara suparare :).

Un poem frumos, liniștit, cu un final de zile mari. Felicitări!

Ion Caraion a fost unul dintre scriitorii care mi-au marcat primii ani de școală. Aveam o carte de el, pe care o reciteam din când în când. Mi-o dăruise o profesoară de română și, pe atunci, nu înțelesesem de ce trebuia să am \"mare grijă\".

Fiecare generație dintre două schimbări de ordin social și politic este o generație sacrificată, o \"generație pierdută\". Și eu mă simt ca făcând parte dintr-o generație \"borderline\", la limita unei neputințe de a exprima totul. Atunci, cred eu, apare o reașezare a lucrurilor interioare într-o proiecție prin cuvânt. Ar mai fi multe de spus...

Ba să lași ultima strofă, dar să scoți semnul de exclamare și punctele de suspensie din final. :)
Și mie mi se pare super poemul.

Da, vă mulțumesc mult pentru sugestii și reclamații. Din păcate, timpul nu îmi permite acum să modific, poate când o să ies la pensie :).

s-ul era de la s\'trăiți :)

Da, cu ce era să ameninț un editor decât că îmi iau jucăriile și plec! Și mă gândeam apoi las că vede ea când o să le reaprobe :)).

Aha, d-le \"Moga\", ți-a raportat, s\'trăiți!

Mulțumesc mult!

Așa o să fie coperta cărții și o să fie expusă în rafturile din supermarketurile clasice. Lângă Sandra Brown, Coelho și Brumaru. Așa o să am și carte, și bani de hrănit pisicile alea speriate de comentariul tău. :))

Cel mai tare lucru e că l-ai citit, fie și în diagonală =)). Merci!

Amu să știi tu că 90% dintre cititorii de oriunde preferă astfel de sirop, iar asta e și ideea volumului. Poate îi schimb titlul în \"Sirop cu dulceață\" :)).

Onorată de privirea dvs. vigilentă asupra textului. Mai sunt și alte povești care vor apărea aici și, sper, cândva, pe hârtie. Mai sper să am timp să mai scriu și altele, scrise deja în minte. :)

Sper ca e inclinat mai mult spre proza :). Multumesc pentru ganduri, Emi!

Felicitări pentru organizare și mult succes mai departe!

PS. Îmi amintesc de cum eram un grup de pe poezie.ro la lansarea lui Silișteanu, la Pitești, prin aprilie 2004, și erau niște invitați din USR, una dintre ei, poetă cunoscută, recitând un text din domnia-sa, iar pe noi ne-a bușit râsul, strigându-i: \"Atelieeeerrr!!\". Era ceva cu norii mei sus, norii mei jos, iar noi pe sub scaune de râs. Cam așa și cu atracția serii voastre. Ați găsit-o până la urmă sau o mai căutați și data viitoare?

Eu sper să nu te superi pe mine și mai sper să vezi lucrurile în mod obiectiv, chiar dacă ești în centru.

Nu-s deloc sictirită, așa sunt eu, o maica Tereza & taica Lazăr ai Iașilor :)).
Ai dreptate, nu e deloc poetic. Dar ce e poetic? Definește a fi și a nu fi poetic. Că nu sunt epitete, comparații, metafore și personificări? Cândva, versul alb era huiduit.

Dana, evident că o să scot versul ăla în volum, că doară n-o s-o bag pe Lory în geniala mea carte. Cu restul, sunt de acord, hai.