AGAlexandru Gheție
Verificat@alexandru-ghetie
pitești
„Când am văzut ce plictisitor e paradisul, am alunecat într-un purgatoriu de întrebări”
Pitești, 1980 - liceul teoretic "ion barbu", pitești - univ. "spiru haret"/ limbi și literaturi străine, bucurești - profesor engleză/română - poezii publicate în "românia literară" (nr 5/2009), "argeș", algoritm literar, etc - premiul II - concursul național de poezie "george suru", caransebeș - "tratamente pentru inimă" - antologie de…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
... de poche, da :)
- ”voi scrie despre”... și totul devine interesant. pentru că te ține în priză, nu te lasă să clipești. ”cea mai bună dintre poeziile posibile” nu are nevoie decât de gesturi mărețe, nu sentimentalismelor, nu singurătății, durerii. se va scrie despre ”marea trecere marea apa
marea lăcomie și mica întâmplare a nașterii unei lumi
intrată în cartea recordurilor”...
- strofa finală mi se pare foarte reușită, interesant este aici și spațiul lăsat dintre ”cea mai bună dintre lumile posibile” și ”pentru mine...” Stabilindu-se astfel o relație.
- ”ca cea mai bună” - nu sună bine aici :)
- aștept poemul acesta :)
alex
- ”voi scrie despre”... și totul devine interesant. pentru că te ține în priză, nu te lasă să clipești. ”cea mai bună dintre poeziile posibile” nu are nevoie decât de gesturi mărețe, nu sentimentalismelor, nu singurătății, durerii. se va scrie despre ”marea trecere marea apa
marea lăcomie și mica întâmplare a nașterii unei lumi
intrată în cartea recordurilor”...
- strofa finală mi se pare foarte reușită, interesant este aici și spațiul lăsat dintre ”cea mai bună dintre lumile posibile” și ”pentru mine...” Stabilindu-se astfel o relație.
- ”ca cea mai bună” - nu sună bine aici :)
- aștept poemul acesta :)
alex
Pe textul:
„cea mai bună dintre poeziile posibile" de Ioana Barac Grigore
0 suflu
Contextluminița - mulțumesc pentru semn. mă bucur că îți plac unele texte pe care le scriu. și hmmm, e prea frumos ce ai scris acolo :), despre iubire/ focar/ elipsă/ păpușar...
george - mă bucur că forma aceasta a textului pare ok. îți mulțumesc pentru trecere și te mai aștept
numai bine,
alex
george - mă bucur că forma aceasta a textului pare ok. îți mulțumesc pentru trecere și te mai aștept
numai bine,
alex
Pe textul:
„la început - scenarii" de Alexandru Gheție
0 suflu
Contexttu ești un cititor tare atent. și mă bucur să te găsesc aici, din nou. O să plec de la concluzia că nimic nu-i bine/ totu-i varză aici și o să rescriu textul. deocamdată schimb verbul acela despre care spui că nu dă bine în relație cu amurgul.
- despre titlu - nu e un titlu propriu-zis, e un prim vers al textului, ceva de genul... E baton cu susan și nu mars pentru că între susan și pistrui există o oarecare relație. ceea ce nu pot spune despre mars, twix, felia de lapte din kinder...
vreau să spun că nu toate alăturările de cuvinte care nu sună bine pentru cititor sunt neapărat găselnițe. și nu, nu țin la titlu.
mulțumesc,
alex
- despre titlu - nu e un titlu propriu-zis, e un prim vers al textului, ceva de genul... E baton cu susan și nu mars pentru că între susan și pistrui există o oarecare relație. ceea ce nu pot spune despre mars, twix, felia de lapte din kinder...
vreau să spun că nu toate alăturările de cuvinte care nu sună bine pentru cititor sunt neapărat găselnițe. și nu, nu țin la titlu.
mulțumesc,
alex
Pe textul:
„mă gândeam să-ți scriu dintr-un baton cu susan" de Alexandru Gheție
0 suflu
Contextsă dispară după aceste modificări măcar aerul acela neglijent :).
am încercat să elimin niște forme pronominale de acolo. ai dreptate că sunt scăpări, de multe ori caut prea mult mesajul și neglijez forma, uit lucruri esențiale.
- am corectat deci typo, am pus accentul francezului. apoi am scos acele ”altul”, ”prin tine”, ”mine”. Nu știu cum pare acum. sper că puțin mai bine
mulțumesc,
alex
am încercat să elimin niște forme pronominale de acolo. ai dreptate că sunt scăpări, de multe ori caut prea mult mesajul și neglijez forma, uit lucruri esențiale.
- am corectat deci typo, am pus accentul francezului. apoi am scos acele ”altul”, ”prin tine”, ”mine”. Nu știu cum pare acum. sper că puțin mai bine
mulțumesc,
alex
Pe textul:
„mă gândeam să-ți scriu dintr-un baton cu susan" de Alexandru Gheție
0 suflu
Contextam modificat :)
și nici nu mi s-a părut că ai tăiat mult. chiar se repetau unele lucruri acolo, poate de asta îi și lăsasem spațiile acelea mari. deci am citit/ recitit și am ajuns la concluzia că da, rămâne exact cum ai spus despre... :)
mulțumesc
alex
și nici nu mi s-a părut că ai tăiat mult. chiar se repetau unele lucruri acolo, poate de asta îi și lăsasem spațiile acelea mari. deci am citit/ recitit și am ajuns la concluzia că da, rămâne exact cum ai spus despre... :)
mulțumesc
alex
Pe textul:
„la început - scenarii" de Alexandru Gheție
0 suflu
Context”Un cuțit sfredelind din piept
în afară
o agățătoare pentru moarte”
- când se intră pe sub pielea lui anubis nu ne mai rămâne decât să... ghidăm. iar când drumul e de la buze spre interior până-n străfunduri ”împotriva oricăror reguli” atunci, doar atunci e necesar cuțitul. tocmai spre eliberare, spre trecerea dincolo, fie spre lumină, fie spre exterior și atât. E un traseu invers aici, unul de la adânc spre suprafață. tot un soi de ghid ființa căreia îi crește piramida pe piept și privește cu ochi de șacal...
- ”Uneori piatra cedează cuvintelor” - e un vers sugestiv, tot așa cum e așteptarea otrăvii. ori preferatul meu - ”o agățătoare pentru moarte”...
citit cu plăcere. un labirint prin care îți place să cauți, textul acesta...
alex
în afară
o agățătoare pentru moarte”
- când se intră pe sub pielea lui anubis nu ne mai rămâne decât să... ghidăm. iar când drumul e de la buze spre interior până-n străfunduri ”împotriva oricăror reguli” atunci, doar atunci e necesar cuțitul. tocmai spre eliberare, spre trecerea dincolo, fie spre lumină, fie spre exterior și atât. E un traseu invers aici, unul de la adânc spre suprafață. tot un soi de ghid ființa căreia îi crește piramida pe piept și privește cu ochi de șacal...
- ”Uneori piatra cedează cuvintelor” - e un vers sugestiv, tot așa cum e așteptarea otrăvii. ori preferatul meu - ”o agățătoare pentru moarte”...
citit cu plăcere. un labirint prin care îți place să cauți, textul acesta...
alex
Pe textul:
„Anubis" de Călin Sămărghițan
0 suflu
Contextîi urez succes, multe asemenea și inspirație.
să mai fie și muze. și dragoste să fie. nebuni frumoși în piele de șarpe. timp și căutări de lumină. toate închise în formule sugestive, rotunde.
vreau și eu volum :))
cu drag,
alex
să mai fie și muze. și dragoste să fie. nebuni frumoși în piele de șarpe. timp și căutări de lumină. toate închise în formule sugestive, rotunde.
vreau și eu volum :))
cu drag,
alex
Pe textul:
„Semnal editorial "Minunea va veni mai târziu"" de Silvia Goteanschii
Recomandat0 suflu
Contextdintr-o magică bătaie de picior, firește... așa o să apară, din oglinda cu frezii, șarpele în piele de nebun :)
- mi-a plăcut textul tău, silvia, l-am tot citit/ recitit de dimi... rocada pe care ai făcut-o e ok.
- foarte sugestiv versul final...
alex
- mi-a plăcut textul tău, silvia, l-am tot citit/ recitit de dimi... rocada pe care ai făcut-o e ok.
- foarte sugestiv versul final...
alex
Pe textul:
„cel mai frumos nebun " de Silvia Goteanschii
0 suflu
Context”cântecele veneau din atingeri
parcă îngeri numărau pe degete
din inimi crescute în oameni
ca în cireși
un timp atât de fraged că se rupea
în sunete” - parte asta e tare faină, ottilia...
îmi place cum îngerii numără pe degete din...
- ce nu înțeleg eu sunt spațiile acelea care mă opresc parcă din citit.
de ce nu:
”cântecele veneau din atingeri
parcă îngeri numărau pe degete
din inimi crescute în oameni
ca în cireși un timp atât de
fraged că se rupea în
sunete
zidit
l-am găsit între decibeli”
alex
parcă îngeri numărau pe degete
din inimi crescute în oameni
ca în cireși
un timp atât de fraged că se rupea
în sunete” - parte asta e tare faină, ottilia...
îmi place cum îngerii numără pe degete din...
- ce nu înțeleg eu sunt spațiile acelea care mă opresc parcă din citit.
de ce nu:
”cântecele veneau din atingeri
parcă îngeri numărau pe degete
din inimi crescute în oameni
ca în cireși un timp atât de
fraged că se rupea în
sunete
zidit
l-am găsit între decibeli”
alex
Pe textul:
„acustică" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Context”se fisurează ghețarii din Alaska
de atâta abureală”
- îmi place cum funcționează aici ironia. se merge mult pe sugestie, se fac treceri/salturi interesante de la al șaselea simț, la ”dead people” apoi abureala din spatele afirmațiilor pozitive...
- cam așa e :)
alex
de atâta abureală”
- îmi place cum funcționează aici ironia. se merge mult pe sugestie, se fac treceri/salturi interesante de la al șaselea simț, la ”dead people” apoi abureala din spatele afirmațiilor pozitive...
- cam așa e :)
alex
Pe textul:
„Misandrie albastră. You are always in my words" de Luminita Suse
0 suflu
Context”în țara mea lebedele au inimi de porțelan
și gâturi de mucava îmbrăcate în mătase neagră
vulpile au picioare de sticlă colorotă
și berzele aripi de tinichea”
- un text spus dintr-o suflare... e interesant că nimeni nu-ți plânge poeții aici, (de fapt nimeni nu mai plânge aici), dar dumnezeu îți iubește poeții și le povestește despre mântuire :).
- mi-au plăcut comparațiile, mi-a plăcut permanenta legătură cu realitatea, sinceritatea discursului...
- personal aș evita pe cât posibil repetițiile aici. asta pentru o spunere mai... năvalnică :). dar ăsta nu-i un minus...
alex
și gâturi de mucava îmbrăcate în mătase neagră
vulpile au picioare de sticlă colorotă
și berzele aripi de tinichea”
- un text spus dintr-o suflare... e interesant că nimeni nu-ți plânge poeții aici, (de fapt nimeni nu mai plânge aici), dar dumnezeu îți iubește poeții și le povestește despre mântuire :).
- mi-au plăcut comparațiile, mi-a plăcut permanenta legătură cu realitatea, sinceritatea discursului...
- personal aș evita pe cât posibil repetițiile aici. asta pentru o spunere mai... năvalnică :). dar ăsta nu-i un minus...
alex
Pe textul:
„în patria mea poetii mor înainte de vreme" de lucaci sorin
0 suflu
Contextprima strofă este foarte reușită...
imaginile se continuă parcă, se prelungesc asemeni acelor degete ”căutând celelalte degete prelungi”...
îmi place cum nu mai e loc în cuvânt, tot așa cum d-zeu nu mai are loc în ființă. apoi magia unei biciclete rezemate de zi...- frumos.
- iau, deci, cu mine strofa aceasta :), mai ales:
”dumnezeu nu mai încape fixat în mine
îmbrăcat în haine umile
dar poți întrezări o ancoră veche
degete căutând celelalte degete prelungi
amintește-ți și umple totul cu magie
cu imaginea bicicletei
rezemată de câte o zi”
alex
imaginile se continuă parcă, se prelungesc asemeni acelor degete ”căutând celelalte degete prelungi”...
îmi place cum nu mai e loc în cuvânt, tot așa cum d-zeu nu mai are loc în ființă. apoi magia unei biciclete rezemate de zi...- frumos.
- iau, deci, cu mine strofa aceasta :), mai ales:
”dumnezeu nu mai încape fixat în mine
îmbrăcat în haine umile
dar poți întrezări o ancoră veche
degete căutând celelalte degete prelungi
amintește-ți și umple totul cu magie
cu imaginea bicicletei
rezemată de câte o zi”
alex
Pe textul:
„Coadă la doamne, acasă" de Florin Andor
0 suflu
Contextmă onorează trecerea pe această pagină :)
iar semnul despre... mă bucură și mai mult. pentru că voiam să știu dacă amestecul ăsta de fantastic/ real este unul echilibrat. și mi-ați spus că da. :). foarte frumos ați vorbit despre strofa finală, practic ceea ce ajunge dincolo e poezie, iar faptul că dilara devine o metaforă a despărțirii apelor de ape, asta înseamnă că textul acesta și-a atins scopul.
mulțumesc,
alex
iar semnul despre... mă bucură și mai mult. pentru că voiam să știu dacă amestecul ăsta de fantastic/ real este unul echilibrat. și mi-ați spus că da. :). foarte frumos ați vorbit despre strofa finală, practic ceea ce ajunge dincolo e poezie, iar faptul că dilara devine o metaforă a despărțirii apelor de ape, asta înseamnă că textul acesta și-a atins scopul.
mulțumesc,
alex
Pe textul:
„eram apă" de Alexandru Gheție
0 suflu
Context”purtăm cu toți aceiași colți
îmi spune din dreapta sau din stânga
în timp ce eu
legănat de tren
mă lovesc ușor cu tâmpla de geam”
- cred că strofa asta e cea mai faină pe care am citit-o în ultimul timp la tine. legănarea, trenul, tâmplele - tare frumos ai spus despre aici...
- ”apa ne roade rotund gleznele” - e un vers sugestiv, plăcut...
- ultimul vers mi se pare că l-am mai văzut prin alte texte. posibil chiar ale tale, ori altele, habar n-am. oricum mi se pare deja un clișeu. deci spun și eu nu. dar fără God :)
- la o re-citire, textul capătă forma unui... culcuș :). deci da, asta ar fi de bine...
alex
îmi spune din dreapta sau din stânga
în timp ce eu
legănat de tren
mă lovesc ușor cu tâmpla de geam”
- cred că strofa asta e cea mai faină pe care am citit-o în ultimul timp la tine. legănarea, trenul, tâmplele - tare frumos ai spus despre aici...
- ”apa ne roade rotund gleznele” - e un vers sugestiv, plăcut...
- ultimul vers mi se pare că l-am mai văzut prin alte texte. posibil chiar ale tale, ori altele, habar n-am. oricum mi se pare deja un clișeu. deci spun și eu nu. dar fără God :)
- la o re-citire, textul capătă forma unui... culcuș :). deci da, asta ar fi de bine...
alex
Pe textul:
„culcuș" de ștefan ciobanu
0 suflu
Contextcea mai neclară/ cea mai tragică femeie din lume...
pentru că îți e frică de toți oamenii. pentru că
toți pleacă... rămâi cu iluziile somnoroase dintr-un
nescafe strong.
dimineața ei te cred bestial de frumoasă. tu tocmai
ai schimbat ceva stări și o rochie neagră pe alta.
mai puțin neagră.
***
eu oscilez între cea mai neclară și cea mai tragică
îl cred pe cuvânt când spune bestial de frumoasă
îmi iau singurătatea de mână o împăturesc printre
unghii degete piele
azi îți șoptesc povestea în care se face că viața
toată încape în primul fum de țigară. îți mai spun
printre rânduri că-mi place poezia pe care ai scris-o
tu - cea mai tragică/ cea mai neclară/ cea mai singură
alex
pentru că îți e frică de toți oamenii. pentru că
toți pleacă... rămâi cu iluziile somnoroase dintr-un
nescafe strong.
dimineața ei te cred bestial de frumoasă. tu tocmai
ai schimbat ceva stări și o rochie neagră pe alta.
mai puțin neagră.
***
eu oscilez între cea mai neclară și cea mai tragică
îl cred pe cuvânt când spune bestial de frumoasă
îmi iau singurătatea de mână o împăturesc printre
unghii degete piele
azi îți șoptesc povestea în care se face că viața
toată încape în primul fum de țigară. îți mai spun
printre rânduri că-mi place poezia pe care ai scris-o
tu - cea mai tragică/ cea mai neclară/ cea mai singură
alex
Pe textul:
„hai să ne povestim viețile cât fumez o țigară" de Ștefania Pușcalãu
0 suflu
Contextal doilea grupaj e fain...
în primul m-am cam pierdut prin inelul arabelei luci, am făcut echilibristică de la sigmund la potter... hmmm, și nu-i deloc ușor :)
plac unele alăturări de cuvinte, uneori imaginile sunt tare sugestive, și...
mai trec,
alex
în primul m-am cam pierdut prin inelul arabelei luci, am făcut echilibristică de la sigmund la potter... hmmm, și nu-i deloc ușor :)
plac unele alăturări de cuvinte, uneori imaginile sunt tare sugestive, și...
mai trec,
alex
Pe textul:
„extrapoveste alterată" de Dely Cristian Marian
De îmbunătățit0 suflu
Contextvă mulțumesc pentru semne...
ioan-mircea - mereu reușiți să extrageți esențele :)
iulia - rănile sunt comune, nu despre o persoană e vorba, ci despre sentimentul în sine. ca și cum dragostea nu ar conta, își e insuficientă sieși...
cristian - mă bucur că treci, că nu glumești cu dilara :)...
alex
ioan-mircea - mereu reușiți să extrageți esențele :)
iulia - rănile sunt comune, nu despre o persoană e vorba, ci despre sentimentul în sine. ca și cum dragostea nu ar conta, își e insuficientă sieși...
cristian - mă bucur că treci, că nu glumești cu dilara :)...
alex
Pe textul:
„rănile, draga mea" de Alexandru Gheție
0 suflu
Contextmă bucur că ai tras o raită :).
uitasem textul. a trebuit să re-citesc și eu. apoi am stat să mă întreb ce am vrut a scrie aici. e atât de departe de mine textul acesta acum...
- dar tu ai dreptate, firește. despre singurătate, despre așteptare, despre...
mulțumesc,
alex
uitasem textul. a trebuit să re-citesc și eu. apoi am stat să mă întreb ce am vrut a scrie aici. e atât de departe de mine textul acesta acum...
- dar tu ai dreptate, firește. despre singurătate, despre așteptare, despre...
mulțumesc,
alex
Pe textul:
„vorbesc cu tine, acum" de Alexandru Gheție
0 suflu
Context\"între două degete\" e o lume, perfect de acord. e un incendiu și o lume înghițită de flăcări. mie îmi place ideea de la care pleci, îmi place cum se apropie acel măcel sugerat de șosele care trec peste mașini ori pietoni care plâng așteptând inevitabilul...
- până la urmă textul ăsta se scrie la o țigară, durează cât o țigară, dar trăiește mult după... Apoi măcelul. Totul ține de stare, de momentul acela în care tragi primul fum, ce e dincolo de cele două degete :). Hai că aberez... Oricum, e interesant. Mai cred că ai încheiat prea brusc. se mai cer sensuri :)
alex
- până la urmă textul ăsta se scrie la o țigară, durează cât o țigară, dar trăiește mult după... Apoi măcelul. Totul ține de stare, de momentul acela în care tragi primul fum, ce e dincolo de cele două degete :). Hai că aberez... Oricum, e interesant. Mai cred că ai încheiat prea brusc. se mai cer sensuri :)
alex
Pe textul:
„lumea între două degete" de Răzvan George Mirică
0 suflu
Contextsunt aici niște versuri de care nu te poți îndepărta fără să lași un mic semn, măcar...
mi-a plăcut cel mai mult asta:
\"Bătrâna țigancă ședea pe pământ vânăt,
fuma neatent până în unghii și
vorbea rar cu ochii închiși la vedere\" - cel puțin \"ochii închiși la vedere\" mi se pare o imagine puternică.
apoi \"vântul a mutat pescărușii mai încolo,
caii s-au oprit din păscut și s-au tolănit,
puradeii mi-au deschis din priviri drumul\" - din nou interesant...
- și totul pleacă de la acel \"Rana mea se numeste Norli\", aici sensurile sunt asemeni cuvintelor, adică se varsă \"împletite într-o deltă de tâlcuri\"...
- cred că versul cu alunița poate lipsi :)...
rămâne rana dreaptă să deschidă drum prin seara ce se apropie. indiferent de-i \"lupoaică alfa de lup sau de om\"...
alex
mi-a plăcut cel mai mult asta:
\"Bătrâna țigancă ședea pe pământ vânăt,
fuma neatent până în unghii și
vorbea rar cu ochii închiși la vedere\" - cel puțin \"ochii închiși la vedere\" mi se pare o imagine puternică.
apoi \"vântul a mutat pescărușii mai încolo,
caii s-au oprit din păscut și s-au tolănit,
puradeii mi-au deschis din priviri drumul\" - din nou interesant...
- și totul pleacă de la acel \"Rana mea se numeste Norli\", aici sensurile sunt asemeni cuvintelor, adică se varsă \"împletite într-o deltă de tâlcuri\"...
- cred că versul cu alunița poate lipsi :)...
rămâne rana dreaptă să deschidă drum prin seara ce se apropie. indiferent de-i \"lupoaică alfa de lup sau de om\"...
alex
Pe textul:
„drum deschis" de Marius Lazarescu
0 suflu
Context