Misandrie albastră. You are always in my words

că pot citi textul și de la final către început, la fel de lejer, fără a-și pierde înțelesurile.

\"oricine se poate bucura

e valoroasă și nu costă nimic
terapia cu afirmații pozitive

în lumea aceasta\"

în plus, am rămas cu gustul unei... italian ice cream!

Ottilia

”se fisurează ghețarii din Alaska
de atâta abureală”
- îmi place cum funcționează aici ironia. se merge mult pe sugestie, se fac treceri/salturi interesante de la al șaselea simț, la ”dead people” apoi abureala din spatele afirmațiilor pozitive...
- cam așa e :)


alex

amărui văd aici, dar asta e lumea în care trăim. Iată că distanțele nu sînt mari pentru înțelegere. Vor cădea munții și babele noastre se vor împopoțăna. Poate e bine astfel, pentru că se evită panica :)

Cred că simțul umorului e mai valoros decât al șaselea simț, și așa cum bine spuneți, e și molipsitor, atunci când este original. Un doamne ajută întârziat, nu mai comentez.
"terapia cu afirmații pozitive
e valoroasă și nu costă nimic" - denotă multă generozitate, dar și un strop de amărăciune, după părerea mea. Asta ca să nu fiu off-topic. Că impresia mea despre poezie am notat-o în primele rânduri.
Mi-a mai plăcut și trimiterea la ghețarii din Alaska, unii mint de îngheață apele, alții de le crapă buzele ca deșertul din Arizona.
Sper că-i suficient. În principiu, cred că o poezie bună rezistă timpului și comentariilor utilizatorilor, oricât ar fi ele de gratuite.
Gata, chiar nu mai comentez.