poem singur cu elena

păi, poemul ăsta-singurătate nu e chiar singur, o are pe Elena. și-apoi... tu ce cauți pe-acolo? :)

da, ai un alt poem cu ile, mai sobru spus, Elena, care este încărcat de tristețe. singurătatea cât o balenă, iată, uriașă, \"ne-a legat pe toți între
cer și pământ\".

îți trebuie un harpon!
și ai grijă să nu ne înghită și pe noi! :)

ce să spun, chiar transmite poemul acesta.

Ottilia Ardeleanu

Un poem cu singurătatea din spatele singurătății, sau starea unei zile îmbrăcată pe dos. Singurătatea ca pretext într-un poem cu imagini reușite. La fel, finalul este foarte bun, reușește să te aucă dincolo de aparenta participare la ceiaul de la ora cinci. La sfârșit tragi concluzia că ai participat la o singurătate provocată. Simple opinii, cu prietenie, Ioan.

Mă-ntreb: Elena l-o fi citit? :)
Nici nu știe ce pierde… un poem cu un mesaj puternic. Mi-a plăcut ”dar eu nu scriu pentru ei scriu pentru tine”, mai apoi “singurătatea elena m-a înghițit ca o balena”. Îmi place și finalul strofei a treia și finalul final:) e foarte reușit, tot poemul de fapt. Te felicit!

Îmi place întregul dar îmi place mult:
\"singurătatea m-a îngițit ca o balenă\"
\"e tare cald în spatele pleoapelor\"
\"am timp să-mi agăț tristețile de lustră/
să-mi las sufletul să se scurgă prin saltea\"
și finalul superb și poemul acesta care pe mine m-a lăsat singur ca un băsescu fără elena! Felicitări!

Prima strofă mi se pare, dincolo de spiritul polemic inclus, mai puțin realizată. Cred că se putea și altfel, chiar dacă ar fi presupus ceva din tehnica prea transpirată a postmoderniștilor. A doua strofă și ultimele șase versuri mi-au creat cea mai bună impresie.

Într-adevăr, strofa de final este reușită și apreciez și sinceritatea din strofa a 2-a. Citind acest poem, simt singurătatea din sufletul poetului odată cu iubirea, odată cu frumusețea trăirilor și a gândurilor tale către ile.

cu prietenie, Mihaela

Da-mi voie sa fiu de acord cu george, iata si de ce: prima strofa imi pare a fi o scuza pentru scaparile din intregul poem, care pleaca de la o idee ok, are o voce reala, nu pare mimata, insa se vad fortarile inutile. Cred ca nu ai lucrat deloc pe text, l-ai postat asa, cald. Iata cum il vad eu:


elena știu că n-ai citit o poezie în viața ta
deci n-ai idee ce spun

singurătatea m-a înghuțit
eu levitez pe aici mă legăn de la un
capăt la celălalt

uneori mă ascund și de tine știi e tare cald
în spatele pleoapelor

crezi că dacă te furișezi
dacă umbli tiptil prin bucătărie prin baie
am timp să-mi las
singurătatea din camera galbena

seamănă cu camera prin care te plimbi
chiar acum de la oglindă la ceainic
chiar nu vezi elena

Nici mie nu-mi place cand altii imi distrug viziunile dar ajung sa le multumesc intr-un final.

pentru semnele lăsate aici, la capătul singurătății :))

ottilia - ai spus că poemul ăsta chiar transmite și mă bucur că a ajuns la tine :). nu știu dacă un harpon este soluția, nu cred că poate ucide stări :). Te mai aștept...

ioan - singurătatea din spatele singurătății e mai adâncă, mai stabilă, nimic nu o poate doborî. Dacă am ajuns acolo, e de bine.

ștefania - mă bucură semnul de la tine, mai ales că ți-a plăcut... Nu știu dacă elena a citit, suntem departe unul de celălalt, singurătatea doar ne laga uneori :))

dumitru mălin - mereu o plăcere sș va aflu pe aici :). Mulțumesc și mă bucur că v-a plăcut...

george - semnele tale mă ajută mult unerori. Niciodată un text postat aici nu rămâne așa. Își va găsi, firește, și el modificări, dezmierdări. vă aștept cu drag pe aici.
p.s. - promit să nu mai spun despre vreun text al d-voastră că e concentrat sau sugestiv, voi trece direct la carnea sa :))

mihaela - cam așa e, singurătatea stă bine lângă ile, lângă iubire :)). Mă bucur că a plăcut, te mai aștept...

laurențiu - nu e vorba aici de viziuni distruse. Practic nu ai distrus nimic, e o variantă ok, mult mai rece, mult mai... pragmatică. Ai scos ceea ce tu ai văzut forțare, mulțam pentru asta. Totuși, nu acum voi opera schimbări, ci atunci când se vor răci toate. nu, nu l-am postat cald :)), dar nici nu m-am chinuit în a-l... cosmetiza. te mai aștept pe aici

mulțumiri tuturor,

alex

ca e elena sau alta
singuratatea e aceeasi stilul tau ramine

si am o intrebare de off: Laurentiu ce tema a avut la licenta de filosofie - imi plac commurile lui - cred ca pot fi mai nou citite licentele....

singuratatea intre ceainic si lume....
cam pe acolo e spatiul poetic....la buna citire

mulțumesc pentru semn...
te mai aștept pe aici, cu drag

alex