Poezie
ca pe ultima țigară
~
1 min lectură·
Mediu
am visat că ne plimbăm pe marginea lunii
o promenadă printr-o pădure deasă
și razele alea care gem de sclipire la tot pasul
până la genunchi ne intrau picioarele în nisip
mai era și un lac fără unde o fântână cu
tălpile scurse până în miezul luminii
îmi vorbești despre gelozie sau despre substanța
resemnării despre ființa roasă de sine
eu aș putea să te ridic pe arătător sau pe
degetul mare până la cafeaua de dimineață
la primul fum de țigară
singurătatea din primul fum de țigară
apoi luna ca un pântec fecund luminându-te
de jos în sus de la tălpi la frunte
te depărtezi ile îmi vorbești despre gelozie
eu am visat că ne plimbăm pe marginea lunii
toată lumina aia alegând pe pulpele noastre
și mă grăbeam ile mă grăbeam
să te aprind ca pe ultima țigară
fum cu fum
doar inspirare
cu respirația încătușată
așa
ca să nu mai pleci niciodată
095.073
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alexandru Gheție
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 155
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandru Gheție. “ca pe ultima țigară.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-ghetie/poezie/13942075/ca-pe-ultima-tigaraComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
IB\"mă grăbeam/să te aprind ca pe ultima țigară\", la capătul unei escapade între vis și realitate.Acolo era \"o fântână cu tălpile scurse până în miezul luminii\", și exista cu adevărat frumos săpată în această împărăție a umbrelor ascunse în lumină, precum sentimentele. Felicitări. Ioan
0
SPun excelent titlu pentru un poem viitor al unei stări care te caracterizează. Eu în direcția asta aș merge. Cu stimă!
0
AGvă mulțumesc pentru treceri...
ottilia - mă bucur că ți-a plăcut...
ioan - da, este ceva între vis și realitate, iar graba aia e doar trezirea, mama ei... :)
silviu - mă bucur că ai trecut pe aici. Mulțumesc de sfat... te mai aștept.
alex
ottilia - mă bucur că ți-a plăcut...
ioan - da, este ceva între vis și realitate, iar graba aia e doar trezirea, mama ei... :)
silviu - mă bucur că ai trecut pe aici. Mulțumesc de sfat... te mai aștept.
alex
0
DDasculta-te pe tine, esti bine infipt in poezie. batrane ganduri bune, Dublinezii
spun ca esti!!! jos clopul...
spun ca esti!!! jos clopul...
0
ABNu mai stiu daca Poezia e facuta pentru tine, sau tu esti facut pentru Poezie...cert este ca in toate textele pe care ti le-am lecturat, ca si in cea de mai sus, metafora ti-e a doua natura. Exista vreun fapt banal, precum fumatul, pe care poetul din tine sa nu-l poata ridica la rang de metafora?! Greu de crezut...
cu admiratie,
carmen
cu admiratie,
carmen
0
AGcarmen, doru, vă mulțumesc pentru semn, pentru aprecieri și vă aștept mereu cu drag aici...
alex
alex
0
MBDa, un poem reușit atât prin metafore foarte bine dozate, așa cum s-a mai scris aici, cât și prin tonul acesta intim, de confesiune, un ton obosit, însingurat, privat de iubire dar dorindu-și:
”să te aprind ca pe ultima țigară
fum cu fum
doar inspirare
cu respirația încătușată
așa
ca să nu mai pleci niciodată”
Am intrat în atmosfera visului tău,
Mihaela
”să te aprind ca pe ultima țigară
fum cu fum
doar inspirare
cu respirația încătușată
așa
ca să nu mai pleci niciodată”
Am intrat în atmosfera visului tău,
Mihaela
0
AGmihaela, multumesc pentru trecere, ma bucur ca ai intrat în atmosfera visului...
alex
alex
0
gelozia tratată ca un ultim fum...
\"singurătatea din primul fum de țigară\" și-apoi inspirația-respirația,
te reprezintă, ile!
frumos spus despre \"ființa roasă de sine\"!
Ottilia Ardeleanu