Poezie

S o n e t 1 3 2

al crugului

1 min lectură·26 iulie 2004

Mediu

A sângerat o toamnă la plecarea

Din lumea asta veșnic în derută

Și-am coborât uimit aceeași rută

Pe care-a fost de la-nceput urcarea.

Mă văd bătrân, aproape de o sută,

Apoi bărbat agonisind mișcarea

Și tânăr brad râvnindu-și adăparea

Din zbaterea de flamuri pe redută.

Adolescent, am revăzut prin ceață

Iubiri tăcute, spaime ce mă rup.

Am coborât avid în dimineață

Și iată-mă copil cu dinți de lup.

Acum când viața mi-a trecut prin față,

Mai pot spera să dobândesc un trup.

0174599

Despre aceasta lucrare

Autor: Adrian Munteanu
Tip: Poezie
Cuvinte: 82
Citire: 1 min
Versuri: 14
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Adrian Munteanu. “S o n e t 1 3 2.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/81040/s-o-n-e-t-1-3-2

Comentarii (17)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Claudiu Tosa9 oct. 2012

finalul cade ca un zgomot al unei tobe de piatra.
parca se schimba un pic ceva in sonetele tale.
ti-am citit si toate personalele... trist...

Adrian Erbiceanu✓26 iul. 2004

Adrian,

Un brad poate fi pus jos cu toporul, poate fi lovit si ars pana la radacini. De fiecare data se va ridica mai falnic. O viata intr-un sonet! Pare trist dar citesc in el speranta. Du-ne mai departe!

Anda Andrieș26 iul. 2004

Iar eu vin si sã întãresc pãrerea d-lui Erbiceanu:

\"Asupră-i trăsnetul căzu. Stejarul
Se clătină primindu-i lovitura, -
Dar nu-și plecă nici fruntea nici statura
Sub clipa ce-i răpuse centenarul.
............................
…Si doarme-ncins de nepăsare-adâncă,
Pe când cu ochiul ei de șarpe, Luna
Magnetizează pacea lui de stâncă...\"
(Efect de lunã - M.Codreanu)

Elia David26 iul. 2004

Ai dat timpul inapoi si ai ajuns la subiectul poemului meu de azi.:))
Mi-a placut sonetul si am zis sa-ti mai las un cuvant inainte de plecare.
Multe inspiratie in continuare, Adrian.
Pe curand.

Vasile Munteanu✓27 iul. 2004

finalul e așa cum a-nceput: o trecere din trup într-un alt trup și-atunci când spaime nevăzute rup și rup deschiți din vârstele de aur colți de lup.

Cu prețuire,

Ioana Barac Grigore27 iul. 2004

cunosc calea. ma bucur ca si tu. daca acum am simtit-o in sahasrara e bine? nu glumesc deloc. chiar am simtit-o asa cum e ea. odata ma inspaimanta. acum...

Distincție acordată

Maria Prochipiuc✓27 iul. 2004

Adevăratul poet e și vechi și nou, dar și inovator în același timp. Sonetele tale sunt reci și limpezi, ca râurile de munte, răceala ține numai de tehnica transcrierii emoției și de modul tau de a te situa față de tine. Sentimentul și frământarea au rămas dincolo de învelișul transparent al cuvintelor, și totuși constați că neliniștea nu rămâne dincolo de apa clară și adâncă a versurilor ci se transmite fără greutate, insinuant. Versurile poartă cu discreție pecetea personală făcută din senzațiile și imaginile pline de prospețime, de luminozitate provenite din peisajul sufletului tău.

Mihai Cucereavii27 iul. 2004

Mi-a plăcut sonetul. De la înălțime viața se vede ca în palmă...

Adrian Munteanu27 iul. 2004

Schimbarea e obligatorie. Și ca ideatică și ca scriitură. Măcar din când când când. Altfel s-ar plictisi cititorii. Am verificat pe propria-mi piele.
Mulțumesc că ești pe aproape.

Adrian Munteanu27 iul. 2004

E adevărat că rămâne speranța, chiar și după cădere. Altfel fiecare aplecare ar fi ultima.
Acel mai departe îl continui cu o însoțire.

Adrian Munteanu27 iul. 2004

Mă pui în dificultate aducând comparația.

Adrian Munteanu27 iul. 2004

Eu îți mulțumesc, dar, sincer, aș vrea ca reverența să nu mai ajungă până la tine. Să fii deja pe malul mării.

Adrian Munteanu27 iul. 2004

Tocmai pentru că o luăm mereu de la început, sper să ne mai citim.

Adrian Munteanu27 iul. 2004

Dacă e bine ? Aș vrea să strig \" foc, foc ! \", dar focul acesta va fi subtitlul unui sonet viitor.

Adrian Munteanu27 iul. 2004

Prea generos și limpede.
O prea plecată mulțumire.

Adrian Munteanu27 iul. 2004

Mi-ai dat o idee. Să încerc o introspecție situat la nivelul palmei.

Mihai Cucereavii28 iul. 2004

Aștept realizarea. Succese!

Acțiuni rapide

← Toate textele lui Adrian Munteanu Caută texte similare

Despre autor

Adrian Munteanu

@adrian-munteanu

0 urmăritori

Nume: MUNTEANU Prenume: ADRIAN Semnătură de autor: Adrian Munteanu Data nașterii: 21august 1948 Locul nașterii: Brasov Studii: - Școala generală nr. 3, Brașov ; - Liceul “Unirea ” Brașov ( 1962 – 1966); Facultatea de limba si literatura româna Constanța ( 1968 – 1972) – profesor Cornel Regman, asistent Marin Mincu). redactor la Societatea Română de Radiodifuziune. Volume publicate: - "TÃCEREA CLIPEI" (SONETE 1), apărut la editura Arania, Brașov, 2005 ; - "CASA FÃRÃ ZIDURI" (SONETE 2), Arania, 2006 ; - “PAINGUL ORB”( SONETE 3), Arania, 2007; - "FERESTRE ÎN CETATE" ( SONETE 4), Arania, 2008; - "FEMEIE !..."( Sonete 5), editura Minerva,București, 2009; - "ORELE TÃCERII", editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2010; - "7", editura Arania, Brașov, 2011,; - Parole sussurate dall`istante/Sonetele Clipei” (bilingv română-italiană, traducere Eugen D. Popin) , editura Arania, Brașov, 2012; - ODIHNA ZBORULUI (soneforisme), Arania, 2014; - FLUTURELE DIN FÂNTÂNÃ (antologie), eLITERATURA, București, 2015 Volumul “7” a fost distins cu premiul Uniunii Scriitorilor, filiala Brasov, in 2011, iar in 2012 a primit Premiul European de Poezie NUX la Targul International de Carte de la Milano. Deține premii naționale de interpretare teatrală, de scenariu dramatic si de regie de teatru, cum este premiul de interpretare masculina la festivalul National al Artei Studentesti, 1969 si premiul III de regie la acelasi festival, 1972. În 2003 a realizat scenariul intitulat „ Povești fără sfârșit „ ( regia, scenografia, ilustrația muzicală și interpretarea actoricească ) cu care a întreprins un turneu de două luni în Canada. Este organizator de evenimente culturale, actor și membru fondator al grupului Caii Verzi de pe Pereți, cu care desfășoară o activitate culturală intensă, cu programări ale unor autori importanți din spațiul literaturii românești. Din 2008 este membru al Uniunii Scriitorilor.

Vezi profilul