"n de la infinit" – 21105 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
ȘPȘtefan Petrea
prenume: Ștefan nume: Petrea Născut pe 29 mai 1981. Copilăria mi-am petrecut-o în satul Zorleni, lîngă Bârlad. Pentru un timp mi-am schimbat domiciliul în tîrgul Ieșilor. Acum sunt domiciliat în Bârlad dar locuiesc în Zorleni. Studii liceale. Fost redactor la revista Junimea studențească. Fost student la Psihologie, Teatru, Litere. Boem de profesie, n-am finalizat niciuna dintre cele mai sus amintite. Apariții cu poeme în: - Păreri tutovene - Bârladul - Academia Bârlădeană - Junimea studențească - Înscrisuri artistice - Argeș - Cronica - Aripi tinere - Pași spre infinit - Algoritm literar - Scârț Referințe critice: Argeș, Convorbiri literare, Păreri tutovene... Inclus în antologiile: - Virtualia - Virtualia 2 - Virtualia 3 Debut editorial: Pași în întuneric, editura Timpul, Iași, 2000 A urmat: Jurnal, editura Timpul, Iași, 2004 Refugiul din călimară, editura Junimea, Iași, 2012 Ruj Negru, editura Junimea, Iași, 2014 În pregătire: Sintagma visului (sonete) contact: oceanul_x@yahoo.com
6436 poezii, 0 proze
Maria Cunțan
Maria Cunțan (n. 7 februarie 1862, Sibiu, d. 23 noiembrie 1935) a fost o poetă și traducătoare româncă asociată cu sămănătorismul. "Maria Cunțan – duioasa cântăreață a tristeții și a singurătății – face parte dintr-un neam înzestrat cu înalte însușiri artistice. Muzica și literatura se cultivă în familia aceasta deopotrivă. Tatăl ei, preot și profesor, o crescuse în grija sfântă a limbii românești. Prin familie, Maria pătrunde în mediul cultural al Sibiului: organizează în salonul familiei seri literare (unde recită versuri ale poetului ei favorit – George Coșbuc), ajungând în apropierea scriitorilor Ion Slavici, George Coșbuc, Ioan Russu-Șirianu, Ilarie Chendi, Octavian Goga și alții. Participă în 1878 la înființarea “Reuniunii Române de Muzică din Sibiu”, este membră activă a “Societății Scriitorilor Români” (în 1909) și alături de Goga, Emil Gârleanu, Cincinat Pavelescu, Ion Agârbiceanu, Victor Eftimiu, ia parte la “Șezătoarea de la Sibiu” - prima șezătoare literară a scriitorilor...
1 poezii, 0 proze
AVAglaja Veteranyi
Aglaja Veteranyi (n. 17 mai 1962, București — d. 3 februarie 2002, Zürich) este o scriitoare de origine română, născută într-o familie de artiști de circ. A cutreierat cu trupa nenumărate țări și s-a stabilit, în cele din urmă, în Elveția. Îndrumată de mama sa, care dorea să facă din ea un star, a apărut pe scena mai multor varieteuri. A frecventat câțiva ani un pension, apoi a studiat arta dramatică la Zürich, iar din 1982 și-a început cariera de actriță și de autoare dramatică. Împreună cu Rene Oberholz a înființat trupa experimentală "Die Wortpumpe"("Pompa de cuvinte") în 1993, iar împreună cu Jens Nielsen grupul teatral "Die Engelmaschine" ("Mașina de fabricat îngeri") în 1996. În 1998 a primit o bursă de la Literarischen Colloquium Berlin. A publicat numeroase poezii în reviste literare și antologii din mai multe țări. În 1999 îi apare volumul de versuri Daruri - un dans al morții, precum și romanul Warum das Kind in der Polenta kocht (De ce fierbe copilul în mămăligă), tradus în...
3 poezii, 0 proze
GVGeorge Vâlsan
George Vâlsan (n. 21 ianuarie 1885, București — d. 6 august 1935, Carmen Sylva, Constanța) a fost un geograf român, membru titular (1920) al Academiei Române. Și-a făcut studiile la București, Berlin și Paris. A fost profesor la universitățile din Iași, Cluj și București; președinte al Societății etnografice române și director al Institutului de geografie din Cluj, pe care l-a înființat și în jurul căruia a înființat o școală geografică românească. S-a ocupat de probleme de geografie generală („Sensul geografic ca știință”, editat postum), de geomorfologie („Câmpia Română”, 1915) de geografie umană („O fază în popularea țărilor românești”, 1912), de istorie a geografiei („Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir”, 1926, pe care a descoperit-o în Biblioteca Națională de la Paris), de etnografie („O știință nouă: etnografia”, 1927), de toponimie, de biogeografie etc. George Vâlsan a conceput geografia ca o știință a marilor ansambluri teritoriale, privite în întregul lor, prin integrarea...
1 poezii, 0 proze
VIVintilă Ivănceanu
Vintilă Ivănceanu (n. 26 decembrie 1940, București, d. 7 septembrie 2008, Essaouira, Maroc) a fost un scriitor, poet, eseist, regizor de teatru și editor de carte originar din România, care activase din 1970 în Austria. Este membru al grupului oniric din jurul lui Miron Radu Paraschivescu (împreună cu, printre alții, Leonid Dimov, Dumitru Țepeneag, Virgil Mazilescu) de la mijlocul anilor 1960, pe care criticul Gabriel Dimisianu îl descrie astfel: „Era unul din copiii teribili ai mișcării literare a timpului, în bună companie cu Dumitru Țepeneag sau cu Virgil Mazilescu, tineri nonconformiști ca și el, rebeli, gesticulanți până la stridență, neocolind prilejurile de a se da în spectacol, atunci când se iveau, ba dimpotrivă, căutându-le și chiar provocându-le.” În Austria este considerat un reprezentant al postmodernismului vienez. Ivănceanu, care împreună cu soția, Heidi Dumreicher, a înființat editura Rhombus, a fost profesor asociat la "Institutul de Științe Teatrale" și la...
4 poezii, 0 proze
JSJohannes Sommer
Ioan Sommer, în latină Ioannes Sommerus, (n. Pirna, 1542 - d. Cluj, 1574) a fost un învățat umanist transilvănean, originar din Pirna (în Saxonia, pe malul Elbei). A fost directorul colegiului umanist înființat de Despot Vodă la Cotnari (1562 - 1563), apoi profesor și director (1565 - 1567) al școlii de la Brașov întemeiate de Honterus, iar din 1570 directorul școlii unitariene din Cluj. În scrierile sale polemice a demonstrat caracterul irațional al dogmelor catolice și luterane, sprijinindu-se pe critica filologică și istorică a Bibliei. A fost primul umanist european care a dezvăluit izvoarele filozofice păgâne ale unor noțiuni ale teologiei creștine (ex. logosul). Sommerus este și autorul unei biografii a lui Despot-Vodă („Vita Iacobi Despotae”, 1574, publicată în 1587) și al unor elegii latinești în stilul poeților antici („De clade Moldavica elegiae XV”), în care narează întâmplările legate de sfârșitul lui Despot și de propria lui fugă la Brașov, și cântă, în spirit umanist,...
1 poezii, 0 proze
TDTeodor Dume
Teodor Dume,jurnalist, scriitor și poet român (n. 04 aprilie 1956, Luncasprie, Bihor): A urmat cursurile școlii generale din satul natal și Școala profesională "Înfrățirea" din Oradea. Este absolvent al Liceului "Înfrățirea" din Oradea, al Școlii Populare de Artă din Oradea (secția Regie-teatru, specialitatea Actorie) și al Academiei de Studii Social-Politice, pentru pregătirea cadrelor de conducere, din București. A fondat, la 22 decembrie 1977, Cenaclul ECOUL Oradea, pe care l-a condus până în 1989.A fost director general al ansablului artistic ECOUL TINEREȚII din Oradea, care a funcționat pe lângă Casa Științei și Tehnice a tineretului. În 1983 a fost numit directorul Clubului Tineretului (de sub Pasajul Vulturul Negru) din Oradea. A mai fost directorul Clubului Sticla din Pădurea neagră-Bihor. A lucrat la Consiliul Județean al sindicatelor Bihor, în calitate de director la Clubul Înfrățirea Oradea, pe care l-a înființat în 1986. În iunie 1991 este transferat, în interes de...
1112 poezii, 0 proze
CCCamilo José Cela
Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1989. Camilo José Cela (n. 11 mai 1916, Iria Flavia, Padron, Coruña – d. 17 ianuarie 2002, Madrid) a fost un scriitor spaniol. Camilo José Cela s-a născut în 1916 la Iria Flavia, dar peste cîțiva ani familia sa se mută în Madrid, oraș care va marca profund atît personalitatea, cît și opera scriitorului. S-a înscris la facultatea de medicină, pe care a abandonat-o pentru a asista la cursurile noii înființate facultăți de literatură și filozofie. Începe să scrie primele poeme. Se înrolază de partea franchiștilor în războiul civil spaniol (1936-1939), în timpul căruia este rănit. După întoarcerea acasă, începe să aibă o atitudine independentă și provocatoare, respingând dictatura lui Franco, asemeni prietenului său Ernest Hemingway. Pe plan literar, această stare de spirit i-a corespuns adoptarea stilului literar numit "tremendismo" (cuvânt luat din limbajul corridei), care este caracterizat prin descrierea parții întunecate a...
0 poezii, 0 proze
GVGherghinescu Vania
Gherghinescu Vania (grafiat uneori Gherghinescu-Vania), pe numele complet Dumitru Gherghinescu-Vania (n. 11 decembrie 1900, Grozești, jud. Mehedinți - d. 5 octombrie 1971), a fost un poet, publicist și traducător român asociat cu tradiționalismul, mai precis cu mișcarea gândiristă. A locuit la Brașov, unde primea în locuința sa și a soției Domnița Gherghinescu-Vania (și ea scriitoare și traducătoare de prestigiu, a lăsat în urmă un jurnal numit "Cartea pierdută") multă lume literară a vremii. A înființat la Brașov o revistă numită "Claviaturi" împreună cu Lucian Valea, unde au semnat texte, printre alții, Lucian Blaga și Tudor Arghezi. Opere * Drum lung, Craiova, 1928 * Amvonul de azur, Cartea Românească, București, 1936 * Privighetoare oarbă, Colecția Universul literar, Tipografia și editura ziarului "Universul", București, 1940 * Timp sonor, Editura pentru Literatură, București, 1968 * Privighetoare oarbă: versuri (1928-1969), Editura Eminescu, București, 1971 * Acolo sus, steaua:...
1 poezii, 0 proze
ABAurel Baranga
Aurel Baranga (n. 20 iunie 1913, București - d. 10 iunie 1979, București) este pseudonimul lui Aurel Leibovici, un poet și un dramaturg român de origine evreiască. A obținut bacalaureatul la Liceul Matei Basarab din București în 1931 și a absolvit Facultatea de Medicină în 1938. A debutat cu versuri în revista Bilete de papagal a lui Tudor Arghezi. A editat împreună cu Gherasim Luca, Paul Păun și Sesto Pals revista de avangardă Alge. A colaborat la revista de avangardă unu, editată de Sașa Pană și Moldov. În 1948 a scris textul imnului României comuniste, "Zdrobite cătușe", muzica fiind compusă de Matei Socor. Tot în 1948, Aurel Baranga a primit ca "sarcină de partid" să înființeze revista de satiră și umor Urzica. Din 1949 și până la sfârșitul vieții (10 iunie 1979) a fost redactor-șef la Urzica. A fost căsătorit cu actrița Marcela Rusu, fosta soție a lui Alexandru Bârlădeanu. Aurel Baranga a avut un fiu, Harry Baranga. Opere Poeme în abis, 1933 Ninge peste Ucraina, 1945 Marea...
9 poezii, 0 proze
n de la infinit
de pop romeo
e noapte număr literele până la tine fără rost, doar cu mine, noapte vine de la infinit către infinit în toate limbile pământului dar intre noi ea înseamnă miliarde de stele ce ne șoptesc iubirea, ne...
bătrânețe fără tinerețe și moarte fără de viață
de Vasile Munteanu
1. ce am ales de-aceste libertăți bizare jumătăți călare pe-alte jumătăți neputința firii de-a primi dreptate și putința javrei de-a intra în toți am crezut în jarul iernii-n care morții au ieșit în...
de la capăt
de Amanda Spulber
deodată lumea noastră se rotea, bezmetică părea, nepricepută, ne ridica-n vârtej de peruzea și ne-azvârlea în lanul de cucută otrava în clepsidră picura, se prelingea pe umeri și pe coapse, în inimi...
realitatea de care nu are nimeni nevoie
de ioan lila
7. joi, 15 iulie 2005 …esen]a absolutului relativ… Catarina, bibliotecara, care \\[i sim]ea de mul]i ani sufletul prins \\n capcana definirii unei individualit`]i psihologice… …\\nc` se desenau...
Vinovat de-a fi cine esti
de Florentina-Loredana Dalian
Orasul X, nici mare, nici mic. De fapt, mai degrabă mic, cineva spusese odată că acolo, oriunde te-ai afla, te afli mereu în centru. Curătel, dac-ar fi să te uiti la străzi, la constructii, la cei...
“Pământ pustiu” via Mangalia-Constanța la Irina Egli
de Dragoș Vișan
Romanul “Pământ pustiu” (Humanitas, 2007) este crescut, precum o gogoașă de fluture de mătase, din complexul Electrei. Pentru cei nefamiliarizați cu tratatul de psihanaliză al lui Constantin...
Pe podul suspendat al pescărușilor
de Ioan-Mircea Popovici
Așa cum era de așteptat Legat de Mișcarea Nunu La 105 ani de la înființarea mișcării Dada Vine Ioan cel Nou de la Pescărie Scoate un bilet dintr-o pălărie De pe care citește: De la Dada la Nunu,...
Apoftegma
de Ioan-Mircea Popovici
Tu, cu Infinitu-n suflet, ţine-n El sămânţă vie, ca să fie. Că a fi este înaintea lui a avea. A avea să înceapă cu omenia şi cu învăţătura... Îmi spunea avva Ghelasie de la Frăsinei Fiii de preoţi...
Lupta pentru fericire...
de rus andrei
Orice urmă de speranță a pierit din ochii mei, Când, privind de la fereastră, ai ucis fără să vrei Tot ce odată era magic și pe noi doi ne-a legat, Lăsându-mă făr d-alinare, c-un suflet îndurerat! Am...
Mars și Sirena
de Mandra Ana-Maria
Mars și Sirena Ating și ard tot ce găsesc, Asemănarea-n chip de toamnă, Cu ochi de gheață te privesc Și soarta mea… ea te condamnă. Nu pot iubi la infinit O stea căzută dintre stele; Nu pot uita că...