"Pagină din jurnalul urban" – 16776 rezultate
0.04 secundeMeilisearchAurel Pop
Nascut la 22 noiembrei 1949 in loc.Cetățele jud. Maramures. Studii: Doctorand al Institutului de Istorie "George Barițiu" al Academiei Române, filiala Cluj-Napoca Universitatea de Vest "Vasile Goldiș" Arad, Facultatea de Științe Umaniste, Politice și Administrative; licențiat în istorie și jurnalism. Directorul editurii "CITADELA" Redactor șef al revistei literare "CITADELA". Sub-editor al diviziei de presă "INTERMUNDUS MEDIA" Redactor de rubrica "Raftul de cărți" (critică literară) al revistei "Pagini Românești din Noua Zeelandă, susține lunar pagină de critică literară în revista "Conexiuni" (SUA) Din 2006, secretarul Asociatiei Scriitorilor din Nord-Vest. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al Uniunii Ziariștilor din România Colaborări la revistele literare din țară: "Tribuna","Familia", "Vatra", "Pan", "Convorbiri literare", "Ateneu", "Pleade", "Poesis", "Pagini bucovinene", "Solstițiu", "Raluca", "Pagini sătmărene", "Bucovina literară", "Arena", Jurnalul de...
89 poezii, 0 proze
Dana Potorac
Nascuta la 14 martie 1968 in Galati. Absolventa a Scolii Generale nr.28 (actuala Mihai Eminescu) Galati, a Liceului A.I.Cuza din Galati si a Facultatii de Stiinte Economice si Administrative - Universitatea Dunarea de Jos din Galati, doctorand in stiinte istorice si filosofie. Colaboreaza cu ziare si reviste din Galati in perioada 1994-1998 (Ziua de Galati-Braila, Porto Franco, Pax Aura Mundi si Jurnalul de Galati) In 1997 debuteaza cu volumul de versuri "Inger Ucis" la Editura Hypatya din Galati - redactor Sterian Vicol, coperta de Paul Anghele, 62 de pag. In 2002 publica volumul de versuri "Cuvinte sonore" la Editura Alma din Galati - redactor de carte Katia Nanu, consilier editorial Viorel Dinescu, coperta de Paul Anghele, 80 pag. In 2010 publica volumul de poezie "cronica de cafea" la Editura Fundatia Culturala Antares, redactori T.C.Rosca&Bono, coperta de Ovidiu Iordachi, 72 de pagini.
13 poezii, 0 proze
Efim Tarlapan
Efim Tarlapan s-a născut pe 17 mai 1944, in loc. Măgurele-Bălți din Republica Moldova. Absolvent al Facultății de Filologie(secția Ziaristică),Chișinău. Volume publicate: Scuzați pentru deranj...-1974 Zâmbete cu supliment-1987 Atlas comic-1990 Buturuga mică-1993 Dioptrii pentru ochelarii de cai-1995 Alfabetul-ghicitoare-1999 Toporul taie închinându-se...-2000 Îngerii din cerul gurii-2003 Scrieri de satiră și umor (satire, epigrame, poezii, aforisme)-2003 Pro-scris (volum selectiv-satire, fabule, epigrame, ghicitori, versuri pentru copii, pagini de jurnal)-2005 Antologia cronologică a aforismului românesc, ediție unică (editura Dacia din Cluj-Napoca)-2005 Marea antologie a epigramei românești (editura Prut internațional, cu oprefață de academicianul Mihai Cimpoi)-2005 Câte-o poantă de căciulă... (Antologie cronologică a epigramei românești de pretutindeni și a epigramei străine)-2007 Cu mâța-n carte... (Antologie cronologică a parodiei românești de la-nceputuri până azi)-2009 Membru al...
21 poezii, 0 proze
Geo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la "ciorchinul de negi" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele petrolului),...
70 poezii, 0 proze
Geo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la \"ciorchinul de negi\" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele...
0 poezii, 0 proze
Geo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la \"ciorchinul de negi\" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele...
0 poezii, 0 proze
Cristian Neagu
Cristian Neagu s-a născut la 19 septembrie 1959 în București. Părinții săi se despart când acesta abia împlinise frageda vârstă de cinci ani. Își urmează instinctiv tatăl, (Neagu Gh.) iar destinul îi atribuie o coplărie dură. În anii de școală își găsește refugiul în cititul cărților, având "fișă permanentă" la biblioteca de cartier. Scrie primele poezii la vârsta de 12 ani, apoi cu ajutorul profesoarei de limbă și literatură română Stănescu Elena (de la șc. gen. nr 131 București) publică în revista "Cutezătorii." Este selectat pentru "Tinere condeie" dar și în pagina elevului din revista "Amfiteatru" (Tudor Opriș) În 1974 versurile sale sunt apreciate de Adrian Păunescu, moment în care Maestrul îi devine mentor, și la îndemnul domniei-sale, Cristian Neagu studiază estetica și critica literară semnate de nume celebre. Mai bine de opt ani, sub statutul de autodidact, conspectează și crează în epicul tăcerii izolându-se de lume, daruindu-se cititului, formându-și un univers de...
210 poezii, 0 proze
Mihai Chiriță
... ochii porți vii ale sufletului ... Trăiesc pe www.biomateriale.ro și visez pe www.poezie.ro N.B. Interzis a se introduce texte din această pagină pe blog-uri personale, alte site-uri sau publicarea sub orice formă fără acceptul expres al autorului
83 poezii, 0 proze
CORINA PLESA
pagina personala: www.corasand.ro www.corasand.blogspot.com www.corasand.com E-mail: corasand.ro@gmail.com; id mess ; plesa_corina@yahoo.com Sunt un Nimeni devenit din Cineva! Nu conteaza autorul ci opera. Sunt rebela prin excelenta, nu cred in reguli si nu pledez pentru haos...ci pentru experiente unice si asumate. Nu caut faima, bani sau nemurire. Daca un singur vers a soptit pe limbajul inimii atunci am reusit sa scriu PoeVIE
118 poezii, 0 proze
Stefan Mircea
Născut la Craiova,în vremea din urmă, cu pregătire tehnică, încerc ingineria cuvintelor de pus în pagină, într-o viziune proprie.
145 poezii, 0 proze
Pagină din jurnalul urban
de Adrian Firica
* NEAOȘ ORAȘ AȘEZ OAȘ ** Ardeal – poate plin de ordine, de edili, de erdeli și de borbeli și de alte lucruri ce nu prea umblă cu cortul de la Urali până la Atlantic. *** Urbe. vOrbe. Orban. Urban:...
Pagină din jurnalul rușinii naționale
de Adrian Firica
Stop. Încetați protestele, că nu mai avem bani. Nu mai avem decât migrene și nervi – dar și astea numai vărsate (vrac!). Mai mult decât atâta, de când cu protestele astea s-a modificat înfățișarea...
Pagină din jurnalul unui desfrânat
de Adrian Firica
* adversitatea ori pornirea contra desfrâului ți se pot porni numai prin simpla savurare a stării absolute de avarie ori sub asuprirea unor biete bucățele făcute din făină; evidențele indică și apa...
Pagină din jurnalul iubirii premeditate
de Adrian Firica
… să vedeți și să-mi spuneți că n-am dreptate pentru că așa a fost: toată lumea fuma în sala aia numai că a venit cu țigara-i prinsă între buze arătând ostentativ că-i musai să-i dau un foc pentru...
Pagina exercițiului de supraviețuire din Jurnalul lui Arcibald
de Adrian Firica
* Arcibald, acesta a fost primul și ultimul exercițiu căruia, practic, am fost nevoiți să-i facem față. Ne-am apărat țările și viața „la” și „de la” douăsprezece mii de mile marine distanță, însă nu...
Pagina de „The social network” rămasă-n jurnalul lui Arcibald
de Adrian Firica
* ... îmi plăcu teatrala figură ce-o făcu la Cluj Claudiu (Claudiu Cel Ce-și Dă Izmenele Cadou Conferinței de Presă!), pentru că până-n cele din urmă, nici dacii nu prea purtau lenjerie intimă, nu?!...
Despre credință și curaj în \"Jurnalul fericirii\"
de Roman Anamaria
Când Miguel de Unamuno a spus: „să crezi în Dumnezeu înseamnă să îți dorești ca el să existe și în plus să te porți ca și cum ar exista”, cred că la oameni asemeni lui Nicolae Steinhardt s-a gândit....
Jurnalul lui Norbert
de Andreea Maresi
„Nu merită să trăiești doar pentru a muri! Omul, doar o ființă efemeră, își are destinul scris în stele. Dar ce este cu adevărat destinul? Merită într-adevăr să te naști în această lume infectă, unde...
Spectacolul lumii
de ghinea vasile
Undeva, în „Jurnalul filozofic”, Constantin Noica mărturisea: „Cineva îmi citează, spre a triumfa, vorba cunoscută a lui Spinoza: superioritatea adevărului asupra erorii e că știe și despre sine și...
m.c.
de Elena Mladinovici
ținea în minte câte un jurnal pentru fiecare vis al ei și erau puține zilele în care ea nu visa sau nu inventa câte-un vis erau în general zilele cele mai ploioase în care ei beau ceai și pe căni le...
