"Diminețile ne aparțin" – 10716 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
GSGeorge Sorin
Tu, orhidee ce îmi porți zâmbetul în noapte Corola inimii deschide-o sub roua dimineții... Și spune-mi, iubito, când visul ne cuprinde Ti-e dor de-mbrătisarea mea în care să te pierzi pentru o clipă?
14 poezii, 0 proze
EDEliana Dima
Poezia mă aduce la starea completa de A FI, sa binecuvantez diminetile, asfintiturile si celelalte clipe dintre ele.
19 poezii, 0 proze
Cristina Climov
Sunt un cesornic stricat Sunt un ceasornic stricat Minutarul meu se incapataneaza Sa-mi masoare timpul in sentimente. Secundele-s undeva Prin memoria mea temporara Un soi de fotografii fara culoare. In loc de rama mi-au turnat Un val subtire de eternitate Si atingeri cu vise. Am sa ma asez De acum inainte Pe noptiera veche a tuturor bunicilor din lume Sa le servesc diminetile singuratice Cu caldura si timp infinit.
8 poezii, 0 proze
CSCella Serghi
Cella Serghi (n. 4 noiembrie S.V. 22 octombrie 1907, Constanța, d. 19 septembrie 1992, București) a fost o scriitoare, publicistă și traducătoare română de origine evreiască, una dintre cele mai importante prozatoare române ale literaturii interbelice. A debutat cu romanul Pânza de păianjen, fiind susținută de scriitori faimoși ai epocii, ca Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian și Camil Petrescu. În anul 1977 a publicat la editura Cartea Românească un volum autobiografic intitulat Pe firul de păianjen al memoriei. (text)==Despre Cella Serghi== "Născută la 22 octombrie 1907 la Constanța, scriitoarea Cella Serghi va rămâne atașată toată viața de farmecul ținutului natal, așa cum de altfel și mărturisește : "marea e o prezență vie și o prezență de vis. Mișcarea ei necontenită, valurile care se izbeau cu disperare de stânci și toate acele schimbări de culoare, de la verdele jadului la albastru de cobalt, nisipul, aur încins, diminețile triumfătoare de la Mamaia, Cazinoul și în centru statuia...
7 poezii, 0 proze
RIRox Ionitza
nu sunt mai mult decta valvataia unei clipe care se stinge in cremenii inrourati ai diminetii... Buna dimineata!
16 poezii, 0 proze
Oana Tudor
De ce scriu? Pentru ca ma cheama visul. Cine sunt? Speranta zilelor innegurate, si lumina diminetilor albe.
26 poezii, 0 proze
iulian
Sunt o picatura de ploaie strivita intre pleoapele tale grele de visuri. Sunt un gand hoinar, ratacit in parul tau, roua diminetii tarzii incendiate de soare, secunda boaba de nisip cazuta in clepsidra fara de sfarsit.Sunt firul de iarba peste care treci acum grabita, sunt frunza pe care o tii ingandurata intre degete!Sunt raza de soare care iti mangaie privirea, sunt ultima silaba pe care as dori sa o rostesti inainte de a visa si primul tau gand... Iubita mea, ochii tai deschid spre mine universuri, zambetul tau ma imbata de o betie cereasca. Atingerea ta e pentru mine curcubeul, sarutul tau... sfarsitul unei lumi si nasterea alteia. Iubita mea esti vis si... durere...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta alaturi de tine, nu mi-as dori alta. O clipa sa ma privesti, sa-mi zambesti, sa ma atingi, sa ma saruti. Te mai astept o viata... Si ce altceva as mai putea sa iti ofer decat doi ochi caprui, frumosi si un zambet cald, care sa-ti calauzeasca pasii zi de zi! Cred ca o sa va placa...
19 poezii, 0 proze
Nicoleta niculcea
Cum am aparut? Nici eu nu-mi dau inca bine seama... Dar am vazut zambetul diminetii de august, si m-am multumit cu soarele. Nu m-am desprins nici acum de locul in care, copil fiind, stateam la cozi infernale, si cand ajungeam sa fiu rasplatita pentru rabdarea mea, o voce de Baba-Cloanta se auzea de dupa raft..."Copiilor, nu am voie sa le vand malai!" Strangeam banii, si vocea mamei imi rasuna a dreptate..."Da' ce? copiii nu mananca?". Facand intrecere cu timpul, am invatat ca mai am multe de invatat, dar nu m-am putut niciodata dezvata de "Jocul de-a cuvantul". Acum muncesc prin cuvant. Stiu ca il pot folosi si ma poate folosi. Magia acestuia,imi aseaza fantastic de repede elevii in banci, si aprinde felinare de curiozitate in ochisorii lor inocenti.
2 poezii, 0 proze
TRTeodora Rus
Ti-am plans intre degete cand m-ai modelat Si-un aur din sudoarea-ti mi-a dat botezul vietii... Am sufletul cu linisti de nastere de leat Si fulgere-ntre gene... sub roua diminetii!
1 poezii, 0 proze
Niculescu Ioana
Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...
17 poezii, 0 proze
Diminețile ne aparțin
de Cuth Hajnalka
Diminețile ne aparțin, dar nu le simțim căci ne trezim frustrați să ne târâm la locurile de muncă temporare, la care nu putem renunța de frica zilei de mâine. Frica și confortul, dușmanii cei mai...
încât vremurile
de Ștefan Petrea
încât vremurile sunt în multă zidire de morminte aducerea aminte se așază la căpătâiul a înc-a exist cuvintele sunt puține, slăbănoage trupuri de cerneală, iscălitura morții pe-o cruce de trăit se...
Scrisoare către fiecare dincolo
de iarina copuzaru
Știu doar cum arătau mîinile tale - puținul real cu transparența unei mănuși strîmte în fiecare dincolo ce ne aparține - de cîteva ori ai oprit ceasul (dacă iluzia se termină cui o să ne mai cerem...
Natalie sau despre lumea privită de la înălțimea firului ierbii
de Alina Emandi
Știam că o să doară. Diminețile, toate dor. Așteptăm amândoi o lumină lăptoasă și zglobie din spatele norilor, să intre pe fereastră. Eu și Natalie stăm cuminți lângă oglinda impunătoare din cristal,...
stând sub gang, de ploaie
de Adina Ungur
crezi că sub gang o să ne mănânce goangele, zâmbesc, sigur că nu, hai, treci aici, uite ce loc bun pentru noi, plouă ca pe vremea când mergeam la film la timpuri noi, uite aici sunt afișele, ia-le la...
Silabe orfane
de Mihaela Roxana Boboc
Pentru toate morțile pe care le-am ținut strâns în mine și toate iubirile cărora le-am dat drumul aproape îmi sunt diminețile neîmbrățișate femeia suspină în așternut las-o să-ți fie poezie să-ți...
Implozii sufletești
de Sandu Florin
Nimic nu s-a schimbat de atunci Mă simțeam străin de acele locuri, defapt eram străin Îmi vuiau urechile de reproșuri Iubeam fiecare loc în parte,fiecare persoană și sufeream lafel de mult la fiecare...
patologie estetică
de Vasile Munteanu
protagoniștii exaltării și ai privațiunii voluntare (cât o să reziste turnul acesta frivol și potrivnic?) fiecărei expirații înalte îi urmează o inspirație joasă plămânii obosesc inima bate mai...
gestându-mă
de Vasile Munteanu
cuvintele mele sunt celulele mele pielea e un cristal șlefuit mi se deschid porii ca unei frunze albe pe care lumina o străbate sub unghiuri fierbinți printr-un ochi îmi curge apă printr-un ochi îmi...
Norii gâtului
de Virgil Teodorescu
Sub ochii polipului întovărășind tremele regretelor pe câmpurile haotice de sare trec păsări mai mari decât nopțile trec saci vii care-ți acoperă șoldul ca o armată înfrântă și fugărită spre mare și...