Iubire în ciudă

dubla măsură- temă…

poemul este unul reușit

felicitări autorului!

Anti-stea, cu justețe deplină.

Modifică acolo, ”din diplomele lor pline de ranguri”, e plin de ”d” și ”l” de trebuie exerciții de actorie (dicție).

ca foamna zina comenteaza doar la marele maestru rudy? apoi n-a vazut nimeni ca sunt una si aceeasi persoana?

2 strofe, apoi am dat scroll. E fumat stilul ăsta.

Evident, comparația mă flatează enorm.
Să păstram totuși proporțiile... cu o floare nu se face primăvară...

Îmi pare tare rău să aud că aveți probleme cu dicția. Soluția e foarte simplă: eu mă mulțumesc dacă o recitați în gând!
Rămâne așa, cu riscul să fie recitată în public doar de actori profesioniști... :)
Thumbs up pentru băgarea în seamă!

Aș fi vrut să vă fac un compliment spunând că nimeni nu are spiritul dvs. de observație, dar ar fi fost o minciună... Ideea falsei mele identități este încetățenită deja, cu ajutorul onorabilului domn editor, tot fără dovezi, altele decât (bănuiesc) o coincidență a opiniilor.
Aduceți totuși un element de noutate când observați că aș comenta doar opera maestrului Rudy. Din păcate și aici sunteți în eroare. Am comentat cu predilecție poeziile maestrului Rudy, dar am lăsat comentarii și pe alte pagini. Îmi place poezia domniei sale și am vrut să o abordez sistematic. Dragostea la prima vedere este de regulă monogamă. Sper să nu vă deranjeze prea tare abordarea mea aparent inechitabilă.
Un exercițiu de logică, dacă nu cumva e prea târziu: „ZL a comentat doar pe paginile lui Rudy, deci ZL este Rudy”...chiar dacă ar avea premisa adevărată, nu prea ar servi concluzie că eu sunt Rudy. Maestrul avea obiceiul să comenteze suficient de strident pe paginile altora. Atât de strident încât și cel mai obosit spirit de observație trebuie să se fi activat!
Va mulțumesc pentru preocupările legate de identitatea mea.

Să nu ne pierdem nădejdea, haideți să privim partea bună: ați rezistat două strofe, e un început promițător! Si eu am avut dificultăți la început. Cititul progresiv e o strategie bună.
Mulțumesc și pentru atât.

Orice politică presupune obiective și mijloace.
Orice stil poetic are anumite particularități distinctive.
Orice discurs individual, din comentarii (precum cele de mai sus) are multe chestii din vorbirea cotidiană a altor membri cu preocupări comune, dar și atitudini, preocupări, frumuseți de limbaj personale. Mi se pare că doamna Zina Lupulescu este o femeie deșteaptă, dibace în mânuirea unor tehnici chiar marțiale, belicoase de a-și apăra ideile, de care rudimentarul limbut Rudy nu dispunea. La ea e fanatism, curaj, modestie. La el era superbia, narcisismul, sfidarea, egolatria, distrugerea programată a altor opinii și a adversarului. El miza pe discordie, sarcasm nimicitor, stârnirea altora asupra vreunui membru. Zina Lupulescu, în originalitatea sa deja proverbiala, vine cu atitudinea împăcării unanime, cu spiritul general ocrotitor feminin, dar și c-un elan puțin masculinizat de a-și susține propriile puncte de vedere. Ea solicită să nu se mai treacă la Refuzat permanent textele lui Rudy, comentarii mai vechi, pentru că se creează un precedent de nedorit nici de către alți membri. Opera postată, comentariile poeților ar avea un statut inviolabil, dacă rămân pentru totdeauna. Politica editorială se confruntă poate și cu regulile impuse de CNA.

Vă mulțumesc pentru complimente (sunteți extrem de generos!), dar mai ales vă mulțumesc pentru mesajul foarte echilibrat de dincolo de complimente. Chiar îmi era dor de un punct de vedere detașat, axat mai degrabă pe conținut decât pe suspiciuni la adresa identității sau sexului meu. Încercările astea de a-mi ridica fusta deveniseră de-a dreptul insuportabile.
Problema dispariției poeziilor mi se pare suficient de serioasă pentru a publica o scrisoare deschisă. Voi face asta după un scurt răgaz, timp în care sper să pot lăsa la o parte orice reminiscențe de mânie. Subiectul e mult prea serios, nu trebuie să sfârșească într-o serie de înghiontiri prin comentarii de subsol.
Orice scriitor, oricum evoluează sau sfârșește, are dreptul să i se păstreze creația. Am avut scriitori nebuni, sau și mai rău... extremiști de la stânga la dreapta, îngropați la cerere cu svastica pe piept sau comuniști privilegiați... Însuși poetul național a sfârșit la casa de nebuni (și ne-a rămas întrebarea blestem dacă a fost nebun sau nu)... Dincolo de toate astea, opera trebuie să supraviețuiască, nu mai aparține trupului lumesc, condamnat decăderii, ci unui „cloud”, accesibil in perpetuitate.
Scuze pentru sentimentalismul ăsta de modă veche. Perspectiva pierderii unui poet chiar mă întristează.

Și eu public acum o scrisoare deschisă.

Au ajuns comentarii de-ale mele, multe pe textele lui Rudy, ori pe altele off-topice.
Am dat lui Rudy stea degeaba?

Adică editorii acceptă unele texte. Apoi le șterg? Le pun la off-topice, chiar având steluță, cu multe comentarii? Mi s-a înroșit într-o zi-două pagina de comentarii, deși am comentat fără să mă cert cu nimeni. Mi se pare ceva cu totul absurd.

Îmi pare rău să aud că aveți probleme, mai ales că am observat câtă energie investiți aici.
Eu sunt nouă în zonă, și nu prea am mare lucru de pierdut. Mi s-au refuzat niște comentarii, nu știu de ce (poate totuși l-ar fi liniștit pe domnul Leonard Ancuta, că unele erau pe pagina domnului Bogdan Geana, deci nu am comentat doar la FRR...), dar nu mi se pare așa de grav ca dispariția unor poezii foarte bune.
Unui comentariu mai sus, chiar pe pagina asta (Rezumat „Dragoș Vișan, Ottilia Ardeleanu, SIV” la data 27 Apr.23 06:20) i-a fost tăiată o bucată în care vă mulțumeam pentru sprijin și îmi exprimam speranța că nu o să vă dispară poeziile. Tristă premoniție...
Dar paza bună trece primejdia rea! Probabil că CNA-ul s-ar fi sesizat oricum pe tema viziunilor mele extremiste... :)))