Poezie
M-am născut pe-ntâi aprilie
Autopsia unei glume
1 min lectură·
Mediu
Venit-am la răspântie de timpuri
Și m-am ținut în palme printre ghionturi
Ninsori s-admir prin geamuri din culcuș
Zăpada însă-i praf de rumeguș
Când ploaia spală bruma de machiaj
Si legănarea nu-i decât sevraj
Nebună de ruliu și de tangaj
Chiar milei i-am făcut chiuretaj
Prin atrii m-aș întoarce iar acasă
Dar oarba cu balanța nu mă lasă
Că am pomeții împietriți de palme
Și-atâta mângâiere cu sudalme.
Ce-a mai rămas din râs e doar un linx
Și din oglindă mă privește-un sfinx.
[30 aprilie 2023]
04928
0
M-a convins în primul rând textul în mesajul literar, uman. Nu a trăit omul obișnuit. pe picior mare. Mai mult în palmele primite s-a făcut tot mai drept.