Odă unui monstru nesacru
Tu fluturi ai strivit, nu doar omizi Mă vei ierta că lacrimi n-am să storc Dar sufletul n-ai știut să ți-l ucizi Te-ai autodenunțat în public: porc! Ferchezuit în timpul odios Mai
Eterna Resetare
Ia de-aici zise Demiurgul dându-și chipiul pe ceafă și trase o flegmă cât o meduză Avusese el niște reflux în ziua aia de la pateu sau prea mult muștar în fine în ultima vreme
Idolul meu
Idolul meu hipnotizează iele Și impregnează tot ce este viu Haiduc suav cu verb de caraliu Un armăsar ce mușcă jar din stele Pe scutul lui stă scris: Cuceritor! Acest Terente întru poezie
De Rusalii în București
Și se făcea că pe un tărâm de vis unde transhumanța a făcut loc traficului de toate felurile niște heruvimi dacă n-or fi heruvime în criză de inocență s-au adunat să-și plângă
Mă rog de tine, doamnă, dă-mi adâncul
Mă rog de tine, doamnă, dă-mi adâncul Mi-au dat cu șutul toate celelalte Și scot acuma numai note 'nalte Atât de mult mi-am încordat tărâncul Pe bidiviul vremii celeilalte Care visa mereu
Beatitudine
Ce bine e la ceaiul ăsta Ce gustoasă e serenitatea Evantaiele ne protejează de căldură Și ceara de pe fețe nu se mai topește Perucile sunt mai naturale ca niciodată În semiobscuritate
Sunt constipat, forjez o cărămidă!
Gândirea îmi alunecă perfidă Pe toboganul trupului nurliu Scorburii tale mă visez burghiu Și astupuș la frageda-ți firidă Pe site-ul ăsta veșnic zurbagiu Îmi storc imaginația prea fetidă
Odă Creatorului de Conținut
Și dacă toate astea intricațiile și întortocherile astea aliniate fluid într-un mod familiar boului nu sunt decât niște fandoseli răsfirate cu furca precum bălegarul în vie în speranța
Ce să zic
Afectat de obezitatea propriului catharsis N-ai prins loc În vreo telenovelă mai acătări Așa că te-ai gândit să fii un mini Kim Jong Un Și să te plimbi printre rachete Mângâindu-le Sau
Ars longa, vita brevis
Îndemnul de a vedea oceanul e pentru cei care nu pot vedea oceanul Îndemnul de a iubi de a urî de a ierta de a pleca e pentru cei care nu pot face toate astea Dar dacă tu poți face toate
Vis de răzbunare
Mă gândeam că o canistră cu benzină ajunge Mă gândeam unde să încep Cu scrisorile? Cu pozele? Cu mărțișoarele? Cu cearșafurile? Dar privind pe fereastră spre cerul înstelat mi-am dat seama
Scrisoare de lăsat la fereastră
E luna mai și nu știu de ce aș răscoli fânul, când praful ăsta înecăcios nu face bine primăverilor care au mai rămas dar am dat iarăși de poza ta și gândul mă duce la începuturi când văzându-te mă
Recviem pentru violoncel
Ţi-aminteşti de-acele zile Când curtai cu gladiole Umeri supli de viole În demersuri inutile? Mai apoi c-un stânjenel Serile înmiresmate Navigai desferecate Curbe de violoncel
Sagabona kunjani wena
Motto: Și vorbea, mări, vorbea Și ce confident era! Da’ cum nu, că la butoane Băga dește grosolane... Dragă Bade, nu-ți fie frică, este loc pentru toți în show-ul ăsta global cu accente de
Și ei azi sărbătoresc...
Poporul e la coadă azi erect Dar temător să fie circumspect După festinul de-nghițit arici A luat o porție de muștar, și mici Se scurg încet apoi înspre cotețe Apatic vacilând din stegulețe Pe
M-am născut pe-ntâi aprilie
Venit-am la răspântie de timpuri Și m-am ținut în palme printre ghionturi Ninsori s-admir prin geamuri din culcuș Zăpada însă-i praf de rumeguș Când ploaia spală bruma de machiaj Si legănarea
Iubire în ciudă
Aș înota într-un ocean de Scandic Cu ipocriți m-aș compromite-n valsuri Aș naviga cu lotca printre falsuri Să-i fur eroul sfintei din Atlantic Și ignorând pieziș antanagoga Ne vom sălta cu falsă
Ispită cu iz iezuit
Mi-aș băga picioarele în ciorapii de mătase Mi-aș procura câțiva metri cubi de pâslă să-mi căptușesc biblioteca astfel încât să nu mai aud nimic din afară Apoi aș recita re ci ta TOT ce
Vreau să fac
Vreau să fac un stindard din numele meu mai corect spus din Prenume și Nume așa cum cer uzanțele birocratice să fie pe toate buzele ca un slogan repetat sacadat de fețe
Anti-vânătorească
Ai plecat la vânătoare? Las' că stau eu lângă oale Jupuiește tu agale Blănițe de rozătoare... Bade, pălărie nouă Bine îți mai stă sub țoale M-ai umplut cu vorbe goale Musai să pretind că
NE BUN DE LE GAT
Nu am ce face cu rămășițele tale pământești Put la fel de rău ca ale mele chiar mai rău că tu nici măcar nu te sinchisești să dai cu parfum Uite ce frumos îți fac cu mâna reginele astea din
Manipulanții poeziei
<<Stilul e raportul just Dintre conținut și formă Nu cunoaște altă normă Decât pondere și gust>> "I-auzi bă, ce clasicisme... Îmi sunt dragi ca apa-n cizme!" Se răsti, s-audă leatul Din
Am venit aici să stau cu tine
Când nervi forjați în vajnice drezine Apocaliptic stau să se ciocnească Și peștii nu mai au ce să-și vorbească Eu am venit aici să stau cu tine! Clienții așteaptă, nechezându-și crezul, Ca
Steagul curcubeu
A-nceput să-mi bată-n ochi Tot mai des și pretutindeni „Trend”-ul ăsta de deochi Al găinilor cu pinteni... Precum niște ouătoare Făcături de coajă tare Toată ziua pe ogor Îmi cotcodăcesc de
Unui poet tomnatic
Când stalagmita-i stalactită Într-o viziune aberantă Atâta vis ți-a mai rămas: Să-ți fie pana penetrantă...
