x

E multa liniste in jur, putine stele sunt afara, Copacii plang pe dinnauntru cu mugurii ce vin, O pasare pe cerul noptii spre undeva mai zboara, Si-aud singuratatea-n pieptul meu, ca un

La țărm, din larg sosesc mereu albastre valuri, În care noaptea se-oglindesc, strălucitoare stele, Deși-n adâncul mărilor s-au stins marețe idealuri, Noi auzim doar frământarea, tăcerilor din

Am ingenunchiat langa altar si m-am rugat sa-ti fie bine, De mult se risipise-n mine, miros de ploi de vara, Te-ai ratacit pe undeva, si nu mai stii cu cine, Iti mai doresti sa poti privi

Vom retrai iubirea noastra-n alta vesnicie, Si-ti jur ca nimeni nu ne va desparte, Pentru ca-n marea de senin, e multa armonie, Si printre ingeri nu exista moarte. Ti-am spus candva ca sunt

Cobori din gânduri o clipă, cu grijă pleoapa să-ți sărut, Și să te-ntorci iar între tâmple așa cum ai făcut mereu, De multe ori îmi pare rău, că timpul care a trecut, S-a-mbolnăvit de nostalgie

Sa nu intrebi de ce eu port cravata, Pe scena lumii-nseamna ca esti domn, Daca-ti imprastii nervii-ntr-o serata, Si te blesteama zorii, de nesomn. Costumele le-mbrac mereu neasortate, Cu

M-ai blestemat de-a pururi să-ți fiu soț, Și inima mi-ai pus-o rămășag, Cu lacrimile mele ai facut negoț, Pentru că numai ție, ți-am fost drag. Doar tu mi-ai răvășit tăcerea peste noapte, Și

Daca pe umeri tampla, eu ti-am pus, Si gandul meu, pe sani s-a revarsat, Traiam cu teama zilei ce s-a dus, Si mi-am strans bucuria-ntr-un oftat. La geam bateau, amurgurile serii, Si tot mai

Nu vreau să urc acum, treptele spre cer, Vreau să rămân în iarba cu flori îmbobocite, Eu sunt compusul viu, al sfântului eter, Cu multe amintiri, prin mine rătăcite. Eu sunt atât de simplu și

Să nu regreți cândva că m-ai pierdut, Pentru că tot la mine-ai să revii, Tu ești singurul drum de mine cunoscut, Când mi-a fost greu în clipele târzii. Te cânt cu fiecare frunză care moare, Și

Eu sunt frumosul cu pretenții rare, Uitat într-o oglindă din trecut, Și dacă treci cumva, din întâmplare, Pe sticla rece, lasă-mi un sărut. Așează-mi cu privirea părul despletit, Și trage-mi

M-am ratacit pe aceeasi strada, cu nori deasupra impletiti, Printre balcoane nevopsite si vechi pereti mucegaiti, Tot ma-ntrebam in gand de tine si pasi-mi rasunau strident, N-aveam raspuns, caci

Doua fiinte singure, s-au intalnit o singura data, Intr-o singura dimineata, frumoasa, de toamna, Si-au atins mainile o singura data, floare curata, Si-a fost de-ajuns sa nu te uit, frumoasa

Ma regasesc mereu prin tine suflet ravasit Si te respir curat din zori si pana-n seara, Pentru ca tu esti radacina care m-a hranit Si-a-nveselit surasul buzelor intaia oara. Esti floare de

Tu trebuia sa stii iubito,ca-n toamna pasarile pleaca, Cum visele se duc in zori, spre alta noapte care vine, Sa nu lipsim la poarta zarii cand departarea vor s-o treaca, Lasand in urma nostalgia,

Voi parasi candva destinul, chiar si viata Nelinistit traita sub framantari de stele, Lasand in urma visul, cernut in dimineata Ce-mi va ramane poarta, prin care trec la ele. Sa nu raman dator

Intre noi doi s-a facut un pod de lumina, Cateva umbre trec peste el, din cand in cand, Ca niste aripi, intinse peste-a lumii gradina, Unindu-ne trupurile, cu aceeasi inima batand. Si nu

M-am strecurat in sufletul tau fara sa stii, Era o usa deschisa spre mine, Si m-am speriat cand am vazut pustii, Camarile iubirii din tine. Era miros de mucegai si de zapada, Tavanul avea

Te-am întrebat de ce plânge pădurea, De ce se duc câmpiile spre toamnă, De ce prin ramuri vântul trece-aiurea, Iar tu îmbătrânești frumoasă doamnă. Sosește iarna și-mi e dor de tine, Trăiesc

În Încăperea goală, razele de lună cădeau pe covorul murdar, Patul nefăcut, plângea după mireasma trupului pierdut, Dispăruse de mult ultima filă, dintr-un vechi calendar, Și nu mai stiu clipa

Trec serile spre zori, insotite de stele, Visu-mi este sarac, langa tampla bolnava, M-am ranit cand o raza am smulso din ele, Sa ti-o pun peste frunte, minune suava. Am trecut printre ganduri

O soapta-a sangerat cand buza mi-am ranit, Privid cum plang peretii in umbre de lumina, Mi se parea ca-i ziua topita-n asfintit Iar mana printre gesturi era doar o straina. Am pus la tampla

O fotografie pusa-ntr-o vitrina Peste care anii in graba-au trecut, Ma priveste seara cand te strig la cina Rascolind placerea vechiului sarut. Cu raze de soare umbre vechi in casa Imi imbraca