Poezii

Intre noi doi doar departarea si-a gasit un rost, Si nu-nteleg, de ce prin sentimente ne-am grabit Daca cuvintele fara sa vrem zadarnice ne-au fost Si n-am putut sa ducem niciodata fraza la

Þi-am fost umbră-ntre lacrimi, am fost vis Când dorul suspină-ntre anotimpuri grăbite, Pe o coală-a tăcerii suferința ți-am scris Și-am ascuns-o-ntre gesturi de mult părăsite. Scrum s-a facut

Ramai in curcubeul visurilor mele Fii tu culoarea care-l defineste Cand stropi mai cad in zari rebele Si frumusetea lui prin ei ii creste. Suspina-ma-n culoarea altor ploi, Intinde-mi

Ucide-mă la tine-n gânduri, când ești tristă, Doar eu sunt vinovat că te iubesc atât de mult, Între noi doi, dacă iubirea este vie și există Pot aștepta pe pragul dintre vise să

Din ce în ce, mai rar sunt vizitat de amintiri, Puțini mai sunt acei ce vor să mă păstreze-n gând, Simt mai puternic, deznădejdea-acestor regăsiri Și tot mai triști îi simt prin viața mea

Doar eu am fost cel care ti-a ascultat tacerea Cand sufletu-ti vorbea prin altfel de cuvinte, Din fulgere si lacrimi, imi adunam puterea Cand te vroiam uitata si-apoi sa te tin minte. Doar

Du-ma dincolo de ploaie sa-ti culeg un curcubeu, Sa-ti aduc un colt albastru dintr-un cer inourat, Peste umeri sa-ti pun vantul, mangaindu-te mereu Poate-ti amintesti de mine, suflet pur,

Lasă-mi fluturii să zboare, prin zăpezile târzii Și din viscole să fure, ura vechilor iubiri, Pune-le pe aripi nume, pune tot ce tu mai știi Că va putrezi odată, printre umbre

Promit c-am sa devin cuminte in vesnicia urmatoare Si nu voi mai certa vreodata un curcubeu nerasarit, Doresc ca timpul sa imi dea aceeasi clipa trecatoare Si-ntreg seninul de deasupra, intre apus

Sunt fericit, ca-ntre-amandoi va ninge, Vor fi-mbracate-n alb carari necunoscute, Acelasi rug aprins in noapte se va stinge Si micile scantei, vor fi din nou pierdute. Te voi topi cu fulgii, in

Prin seri ca asta, se-ntâmpla-n trecut, Să fiu copil sărac, și fără de ghetuțe, Iar moșul rătăcind, cadoul l-a pierdut, Lăsând să-mi tremure, tăcerea pe mânute. Priveam ferestrele-n târziu și

Sa-mi cazi de prin suspine in gesturile-mi calde, Sa simti cum doua brate, te vor atat de mult, Cand ochii, trupul tau in lacrimi sa ti-l scalde Imi cer ca sa te pierd, imi cer ca sa

Te-am oprit o clipa in gandurile mele Cand prin zari, pasari treceau in zbor, Fiindu-mi teama ca-i sa pleci cu ele Si vei lasa in urma, taceri care ma dor. Ti-am prins in par amurgul si,

Sunt usi, care te-ascund in urma Cand multe drumuri ti se-nchid, Si simti cum sufletul ti-l scurma Lasandu-ti doar tristetea, ghid. Sunt usi, cu prea multe zavoare Si timp nepotrivit, la

Sa nu mai pleci, sa nu mai vii, mereu doresc sa-ti spun Cand tamplele-mi zvacnesc salbatic, si gandurile dor, Vreau sa fiu rau cand te iubesc, sau poate sa fiu bun Cand infloresc muguri in

Priveste iubito, al toamnei sfarsit Si du-ma cu tine, departe in noapte Chiar daca mai doare amurgul ranit, Chiar daca dispare dorinta in soapte. Aduna-mi iubito din toamna ce pleaca Franturi

O Doamne, cate vesnicii ai pus peste iubirea noastra, Cate oglinzi cu chip imbatranit ai pus prin incaperi, Ce umbre-ntunecate-ai asternut pe zarea cea albastra Si-ai prefacut in tandru vis,

Iti mai aduci aminte cand ti-am spus De ce-mi sunt ochii umezi uneori, De ce nu pot sa-mi amintesc acel apus, In care mangaierile au devenit fiori. Si mi-am ucis cuvintele-ntre ganduri, Sa

Visele din prima noapte printre perne ravasite, Ti le-am daruit iubito fara sa opresc din ele, Singura carare-albastra pe sub clipele grabite Si-armonia regasita, in taceri si ploi de stele. Am

E glasul meu pustiu printre cuvinte, In tampla gandurile bat neiertator, Incerc sa uit acum ca te tin minte Sperand sa fim doar noi prin viitor. Pe cerul nostru pasari trec in zbor, Purtand pe

Azi vreau sa-mi lasi tacerea singurul cadou, Care sa-l strang la piept si sa ma insoteasca, Cat sunt strain in mine, pana sa vin din nou, Sa vad daca iubirea mai vrea sa ma

Tu sa nu-mi ceri iertare niciodata, Nu-i vina ta ca maine iernile sosesc Si-mbraca-n alb, ce eu speram odata Ca, dincolo de ganduri mai gasesc. Nu-i vina ta ca toate si-au

Am vrut mereu sa-ti daruiesc iubire, Sa-ti fiu apus si rasarit, am vrut, Sa leg tacerile, cu nevazute fire, Am vrut sa stiu de ce iubirea a durut. Te-am leganat prin gesturi fara roua, Te-am

Fara cuvinte-n asta seara, fara o soapta intre noi, Ne vom ascunde in fotolii si vom servi-mpreuna cina, Vom asculta cum la fereastra, vin siguraticele ploi Si daca sufletul va plange sa nu aflam