Poezie

poezii de dragoste

Tristețe fericită

1 min lectură·5 decembrie 2011

Mediu

Prin seri ca asta, se-ntâmpla-n trecut,

Să fiu copil sărac, și fără de ghetuțe,

Iar moșul rătăcind, cadoul l-a pierdut,

Lăsând să-mi tremure, tăcerea pe mânute.

Priveam ferestrele-n târziu și suspinam,

Cu toată iarna rece-n trupul meu firav,

Iubeam un moș, ce-n vis îl așteptam

Și dacă nu sosea spuneam c-a fost bolnav.

Trăiam cu el în gând sperând la nesfârșit

Că-n anul următor, va bate-n geamul meu

Și-mi va lăsa-ntr-un colț cadoul prețuit,

Dar n-a venit, pentru că drumul a fost greu.

Dormea cândva, tristețea numai lângă mine,

Eram copil cu suflet, dar fară sărbători,

Iar moșul se ducea grăbit la casele vecine,

Uitând mereu de ochii-nlăcrmați și rugători.

De-atunci, nu am cerut cadouri pentru mine

Și mi-am lăsat copilăria dincolo de viață,

Știam că moșul va-nțelege și că+i va fi bine,

Dacă tristețea mea, e fericită-n dimineață.

002.147

x. “poezii de dragoste.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/x-0032834/poezie/13995223/poezii-de-dragoste

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.