x

Te rog ia-mă de mână și du-mă sub podul de stele, Promit că voi ține mereu pleoapele-mpreunate, Și pune-mi pe umeri, o ploaie de raze rebele, Rugându-mă să te privesc, in mirifica nopții

Cum pot să trec pe lângă tine, să nu rostesc niciun cuvânt, Când tot ce ție-ți aparține, par binecuvântări de sfinți, Adăpostind sub tandre aripi, plăcute adieri de vânt, Făcând să ne privim în

M-ai parasit cu sufletul, cu gandul, Iubirea mi-ai ceruto inapoi, Si nu mai stiu daca-mi sosise randul, Sa plang o noapte, pentru amandoi. Tot sper sa-mi bati la usa-n zori, Cand visele se

A fost o viață ca oricare, trăită-n mod intâmplător, Cu scurte clipe fericite și-n rest oceane de tristeți, O punte șubredă-ntre maluri, făcută de-un neștiutor, Care-a cedat în răsăritul, din

Ramai pana cand am sa-mbatranesc, cum se cuvine, Indiferent in care an se va-ntampla, tu sa-ntelegi, Ca n-am trecut prin nici-o amintire fara tine, Si-n suflet ti-am pastrat, suspinele

Ma-ntreb de ce s-au ofilit toti trandafirii din gradina, Pe unde oare, s-au ascuns miresmele din serile tarzii, Cand asteptam imbratisati, sa vina stelele la cina, Pe-aleea astazi imbracata,

Nu stie nimeni cat de frumoasa poate fi singuratatea uneori, Imbracata in straiele ei cenusii, poleite cu lacrimi si suspine, Arata ca o printesa, ratacita prin visele noptii si-aparuta in

Ochii tai spre mine Doamne, sa-i indrepti din cand in cand, Ca sa-mi alunge tristetea de prin suflet si din gand, Si vezi Doamne ce se-ntampla, cu-a mea liniste pierduta, Atingand cu mana

M-am dăruit ție,cu visele,cu speranțele și cu nopțile mele, Mi-am tăiat viitorul in două felii și ți le-am oferit, Fără să cer nimic, din tot ce vei găsi cândva prin ele, Trecând pe sub arcadele

As vrea sa mai raman cu tine, dar se-nopteaza in curand Si drumul meu spre inapoi n-am sa-l mai vad,nu am sa-l stiu Ma voi speria vazand in zare, cum stelele se-aprind pe rand, Lasand hazardul

Saruta-mi tamplele si spune-mi daca simti cum gandurile dor, Si nu vorbi, pentru ca de pe buze iti va cadea un ultim vis Ca o umbra peste nisipul cuvintelor,devenind tipat sfasietor, Inchis

S-au casatorit doua umbre, intr-un altar de roua, Si s-au iubit pana cand soarele a intrat in nori, Au disparut cand dureros, incepuse sa ploua Peste sarutul lor, uitat in mireasma din

Te-am intrebat de ce esti trista, de ce oftezi atat de mult, De ce sub pleoapele sfioase ascunzi privirea-nlacrimata? Si te-am rugat sa-mi povestesti, cu sufletul, caci te ascult Fara sa-ti

Ninsoarea alba s-a transformat in ploaie de clestar, Orasul s-a-mbracat intro rochie de mireasa, murdara, Si nu stiu de ce mai continui sa cred in zadar, Ca pustiul ramane acelasi ecou al

E timpul sa-ti marturisesc si nu mai pot s-aman, Rostirea simplelor cuvinte, pe care le-ntelegi, Cand toate-mi spun la tine-n brate, o viata sa raman, Sa-ti fie bine mai tarziu, cand nu mai poti

Deschide ochii cand vreau sa ma strecor sub pleoape, Si nu clipi, te rog pastreaza-mi fosnetul pe gene, De umbra unei lacrimi vreau sa raman aproape, S-ascult placuta armonie, uitata-n vechile

Mi-as fi dorit sa fiu o umbra,sau poate-o simpla adiere, Sa ma destram usor ,asa, cum din nimic m-am intrupat, Sa ma strecor in intuneric, sa-ti pun pe-obraz o mangaiere Cum, poate-am vrut de

Voi plange maine pentru tine, astazi sunt inca fericit, Nu am cerut sa-mi faca nota, trecutul singur sa-l platesc, Defapt, tot cautandu-te pe tine, eu am ramas cel ratacit, Pe strazile dintre

In pestera gandului meu, exista cate-o aventura, Si-n oaza lui de intuneric, scantei marunte-apar, Nelinistitele idei ce zilnic lacrimile-mi fura, In ea isi mai gasesc un rost din ce in ce mai

Ma dor aceste frunze reci si ramura ce le-a crescut, Ma doare drumul fara iarba si parul care mi-a albit, Atatea radacini uscate intr-un adanc necunoscut, Din care s-a-naltat copacul, cu trunchiul

E iarna iubito,cu fulgi de zapada stingheri Ce cad din inalt peste pasii pierduti, In alb am ascuns amintirile noastre de ieri, Sa nu ne miram, cand suntem atat de tacuti. Am bratele ninse,

Repeta dupa mine si nu-ntreba, ceva ce nu-ntelegi, Pentru ca amandoi, simtim in moduri diferite, Si nu ti-as da nicicand raspunsurile-ntregi, Daca-as simti sub pasi, aceleasi frunze

De doua zile viscoleste zapada, ranita,purtata de vant Spre-acelasi pustiu, unde totul e alb si murdar. As vrea sa te strig, dar e frig si e noapte-n cuvant Si dincolo de nori,ecoul unui clopot