Poezie

poezii de dragoste

1 min lectură·14 martie 2010

Mediu

Cum pot să trec pe lângă tine, să nu rostesc niciun cuvânt,

Când tot ce ție-ți aparține, par binecuvântări de sfinți,

Adăpostind sub tandre aripi, plăcute adieri de vânt,

Făcând să ne privim în noapte cu ochii sinceri și cuminți.

Rămân pe loc să-ți mângâi părul, fuioare sângerând lumină,

Și tremur tot precum o frunză căzută-n valuri trecătoare,

Fără să știu de ce tresar,sau dacă eu am fost de vină,

Lăsându-mă ucis de gânduri, prin dulci iubiri amăgitoare.

Te-ai rătăcit la mine-n brațe și te-ai retras precum un val,

Punându-mi lacrima pe umeri, povară pentru mai târziu,

Când voi rămâne-atât de singur în umbra soarelui pe mal,

Venit in asfințit să-ntrebe, cât te iubesc și cât te știu.

În fiecare seară dorm cu tine, strivindu-ne într-un sărut

Plăceri pe care niciodată nu le-am trăit cu-adevărat,

Și mă trezesc la fel de singur, prin lumea viselor pierdut,

Zidindind din lacrimi argintii un templu sacru și curat.

001.384

x. “poezii de dragoste.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/x-0032834/poezie/13932944/poezii-de-dragoste

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.