Vasile Mihai

In primul rand, vreau sa va cer iertare tuturor pentru intarzierea raspunsurilor mele. Nu este o dovada de lipsa de respect, ci doar am fost foarte ocupat si am fost si putin blocat. Oricum incercam, cuvintele, timide si emotionate, se incapatanau sa se faca ghem si sa se cramponeze cu mainile si cu picioarele de peretii gandurilor mele, spunand ca nu sunt inca gata sa se nasca. Dar acum parca-parca am inceput sa mai induplec pe cate unul sa scoata mustatile la lumina. :)

Nicoleta, iti multumesc pentru apreciere. Tu esti una dintre cititoarele mele constante si... recunosc, rosesc putin cand ma lauzi. Sper din inima sa imi spui si cand nu iti place ceva... pana atunci nu pot decat sa ma bucur ca ti-au placut umbrele tremuratoare care si-au gasit rostirea in aceasta poezie. Ai citit frumos printre randuri. Eu incatusat intre mine si... poate mine. Sau poate intre astazi si maine.

Dana draga, nu ma invidia pentru nimic pentru ca nu esti mai prejos niciodata de ceea ce scriu. Te-am citit si te stiu. Poezia \"clasica\" este de multe ori considerata a fi demodata in ziua de astazi; nu multi mai vor sa mai scrie asa, chiar daca pot, si nu multi o mai gusta. La mine e o usoara deformatie :). Pana acum un an, nu puteam sa scriu vers alb. Nu il simteam... faceam ce faceam si tot la rima ajungeam. Cat despre titluri... Cred ca se vede cu ochiul liber ca ele sunt adevarata mea problema :). Niciodata nu am fost \"tare\" la capitolul asta... si de multe ori pun un titlu \"interimar\" pana imi vine alta idee. Apoi uit si nu mai revin. Am multe de invatat. Iti multumesc pentru apreciere, pentru sufletul cu care stii sa imi descifrezi intelesurile si pentru luminita aprinsa pentru o poezie care imi e foarte aproape de inima.

Lizush... subiectivitatea este prin excelenta cea mai evidenta caracteristica a artei si a consumatorului de arta, fie el cititor simplu sau critic literar. Asa cum am mai discutat, dincolo de sabloanele unor curente sau tendinte, cu totii suntem suflete, chiar si criticii :). Ai intuit bine, ruginiul cioburilor nu este venit de la frunzele toamnei. Iti multumesc pentru ca, in mod subiectiv, ti-a vorbit intr-un fel versul meu. Inseamna ca am atins o inima... si de fapt asta imi doresc.

Ela, intr-un fel sau altul, toti suntem bantuiti de umbre. Umbre de vieti, umbre de amintiri, de temeri, de spaime, de indoieli... Tu stii cel mai bine asta. Tu stii cel mai bine cat se poate sti din tainele lor, asa ca multe cuvinte nu am sa iti insir pe firul gandurilor despre asta. Fiecare suflet este ca un schit in care ne retragem de fiecare data cand ne cautam pe noi insine sau pe Dumnezeu. Iar ruga, uneori, chiar si inconstienta, se deseneaza in noi intr-un mod pe care adesea nici nu ni-l inchipuim. Multumesc pentru ganduri si pentru vorbele calde.

Nichita draga... ce mai pot sa ma spun? Sunt onorat si intimidat. Este o apreciere la care nu ma asteptam si de care nu ma credeam demn. Cred ca de doua zile am ramas rosu ca racul fiert. Iti multumesc pentru onoarea de a ma fi ridicat in randul stelutarilor si sper din tot sufletul ca nu am sa dezamagesc prin ceea ce voi face de acum inainte. Sper ca am sa pot face fata asteptarilor celoralti, asteptarilor tale, in acelasi timp incercand sa imi depasesc limitele cu fiecare vorba, pentru a ma ridica la inaltimea celorlalti, in al caror cerc am pasit acum, putin cam nesigur pe picioare. Nu promit ca am sa reusesc, dar pot sa incerc sa o fac. Iti multumesc pentru incredere.

Ana-Maria, speranta exista si in cea mai neinsemnata umbra. Atata vreme cat mai poti simti ceva, mai poti lupta. Nu este o fiinta de piatra atata vreme cat simte. Numai ca unoeri este greu. Sunt momente in care umbra acapareaza... umbra celui ce a fost. Dar asta nu inseamna ca, totusi, puterea nu exista inca undeva, ascunsa intr-un cotlon. Trebuie doar sa nu renuntam la cautare. Iti multumesc pentri vizita si apreciere si sper ca nu te-am intristat.

Stefana, asa cum am mai spus, eu am o problema cu titlurile :). Stiu ca nu este foarte nimerit, nu este ceea ce ar merita versurile astea, asa cum sunt ele, mai mult sau mai putin expresive. E ca si cum ar fi, intr-un fel, un volum de versuri legat in coperte de panza peste care si-a lasat urmele si o inundatie si am mai varsat si farfuria cu friptura pe ele. Dar pe undeva tot a facut si el, acolo, ceva bun. Te-a adus pe poezia mea. :) Ma bucur foarte mult ca ti-a placut. Aceasta este, daca nu ma insel, prima ta vizita in gandurile mele versificate. Iti multumesc mult pentru ganduri si pentru apreciere.

Ce ar mai fi de spus? Doar ca va mai multumesc inca o data pentru ca ma cititi si ca va mai astept cu drag printre umilele mele randuri, ori de cate ori veti mai dori sa ma mai vizitati.

Cu drag,
Mihai

Genule... nu iti face probleme :). Esti inconjurat de doamne si domnisoare frumoase si talentate :). Ru in locul tau m-as simti in rai!

Stiu ca tu iubesti femeia
Si iti spun: nu mai fii trist!
Nene Genu, uite cheia:
Un harem... epigramist!

Cu simpatie,
Mihai

Bine ai re-venit pe la mine :). Ma bucur ca nu m-ai uitat si ca ti-a ajuns la suflet ceva din versurile mele. Ai intuit bine, e vorba de un contrast... Si da, poate fi o maturitate, dar prefer, totusi, copilaria :).

Cu drag,
Mihai

Trandafiras, te descopar cu drag printre versurile si sensurile mele. Ai dreptate... De fapt, de asta ar trebui sa scriem. Din iubire pentru oameni, nu din amor propriu. Si se pare ca pierdusem acest sentiment candva... Acum revine poate mai frumos si mai cald decat pe vremuri. Iti multumesc pentru vizita si pentru semnul atat de sensibil pe care l-ai inmugurit in pagina mea.

Draga Maria, multumesc pentru lumina cu care mi-ai imbujorat poemul. Nu, inca nu am disparut in neantul de dincolo de ganduri si promit sa nu o fac niciodata, chiar daca uneori mai tac in incercarile mele de a gasi drumul spre casa si spre lumina. Iti multumesc de asemenea, pentru modul frumos si cald in care stii sa ma citesti dincolo de versuri si... pentru ca m-ai numit poet. Rosesc, putin timid, onorat si impresionat. Cat despte titlu... cred ca da, ar fi nevoie de un altul. Aseara nu am avut alta idee si chiar ma gandeam sa il las doar provizoriu asa, pana cand voi gasi unul mai potrivit.

Cu drag,
Mihai

Draga Dana, una dintre putinele cititoare fidele care mi-au mai ramas :), iti multumesc pentru vizita si pentru modul in care stii sa iti deschizi inima catre versurile mele.

Cu drag,
Mihai

Multumesc pentru apreciere, Rudy! Venind de la un adevarat maestru in parodie, nu poate decat sa ma bucure!

In acelasi timp parodia ta dupa aceeasi poezie parca e mai reusita decat a mea! (Ce necaz imi eeeee!)

Cu stima si zambet,
Mihai

Dragele mele,

In primul rand vreau sa va multumesc pentru ca ati deschis usa versurilor si gandurilor mele cu atata delicatete si suflet.

Dana, cred ca stii acum ce e cu zdrentele acelea, inceputul trebuie sa fie ca o eliberare, sau cel putin asa a fost in cazul meu. Feronia a intuit cum e cu visul aripilor dincolo de zdrente :). Pana si melcul are rolul lui acolo, mai citeste o data si o sa vezi ;). Teama si dor, da... Dar nu pentru multa vreme :).

Ela, ma bucur mult ca ti-a placut, macar partial. Melcii intotdeauna incurca itele, nu? :) Dar si melcul, si padurile, si saharele au cate un rol de jucat... Poate mai las sa se sedimenteze cateva zile, sa vedem ce facem cu inceputul, pastrand totusi simbolurile.

Feronia, ai dreptate cu ultima stofa, e putin intinsa. O sa o comprim putin. In rest, ce sa iti mai spun? Ai intuit bine sensurile si ma bucur ca ai pastrat cateva dintre imagini pentru a le proiecta si reproiecta...

Va mai astept, cu drag,

Mihai

Fără cuvinte... Doar o lacrima, alături.

Mihai

Va multumesc pentru vizita si pentru apreciere. Poate ca este timpul sa imi iau o pauza de la scris si sa revin incet incet asupra textelor mai vechi... Poate cateva chiar merita sa ajunga la maturitate.

Andreea, o steluta venita de la tine ma onoreaza si ma bucura in acelasi timp. Inseamna ca poezia si-a implinit menirea, de a ajunge la inima cititorului. Multumesc.

Dana, am fragmentat strofele pentru a crea o anumita impresie in care ruprerea de ritm este tocmai strofa mai narativa. De asemenea, as atrage atentia asupra unui mic joc voi/vreau ;). Multumesc pentru vizita si observatii... promit sa ma mai gandesc la ceea ce ai spus.

Cu drag,
Mihai

...draga, iti multumesc mult pentru ca poposesti la marginea inimii mele si lasi versurile mele umile sa iti viziteze gandurile si inima intr-un mod atat de frumos. Ai dreptate cu perspectiva asupra poeziei... Promit sa vad filmul cat mai curand posibil.

Te mai astept cu drag.

Mihai

Va multumesc, dragelor, pentru vizita si pentru cuvintele calde!

Simona, ai dreptate, deja am scos epitetul ala demonetizat de acolo si inca mai e de lucru la poezie, oricum.

O sa revin, cand am timp.

Cu drag,
Mihai

Mi-ai desteptat amintiri frumoase cu articolul tau... Cu douazeci de ani in urma, am avut si eu ocazia sa cunosc pe unul dintre ultimii reprezentanti ai acestei arte (ca dupa parerea mea umila, este vorba cu adevarat de o arta, un mestesug ridicat la acest rand de talentul si sufletul olarului). Se intampla in Horezu... iar numele olarului imi scapa pe moment, dar sunt sigur ca mi-l voi aminti zilele acestea. Era, pe vremea aceea, un om destul de in varsta; nici nu stiu daca mai traieste sau daca nora lui i-a dus mestesugul mai departe, asa cum incepuse.

M-a impresionat tare mult articolul tau... mai ales ca acel trecut reprezinta pentru mine o comoara calda si draga. Am revazut cu ochii amintirii acea vizita si, desi eram numai un copil pe vremea aceea, am putut recunoaste in articolul tau multe din lucrurile pe care imi amintesc ca mi le-a spus batranul. E si randul meu sa iti multumesc.

Cu drag,
Mihai

de cand gerul a venit
el e tot nemultumit
ca desi \"marfa\" e-n ton
si pamantu-i tot... beton

...si totusi... ninge in inima, cu plecari, cu gesturi, cu strigate in urma... O statie, o gara, o singuratate plecand sau venind, un aer de fapt divers al altor ninsori, un postas care suna de data asta doar o data, pentru cine mai e viu sa ii deschida usa... Si un suflet strans. De ce strans, Alma draga?

Mi-a placut si m-a impresionat...

Cu drag,
Mihai

Dana, fii mereu binevenita in varstele mele, cuvintele si gandurile mele!

Adriana, lumina e in tine, in mine, in fiecare, totul este sa nu uitam niciodata de ea!

Cu drag,
Mihai

Lolly dlaga, iti multumesc ca esti aici mereu si ca ma citesti. De o asemenea incurajare am nevoie si nu este nimic mai frumos pe lume decat sa stiu ca sunt oameni care primesc darul vorbelor mele chiar daca uneori nu sunt foarte reusite.

Draga Alma, inseamna ca am fost incalcit si asta nu e un lucru bun. Multumesc pentru ca imi arati mereu ce pot face sa avansez. Promit sa revin asupra poeziei atunci cand si daca imi va reveni inspiratia. Poare ca merita.

Cristinuta draga, uite, eu nu remarcasem ce fac cu titlurile in ultima vreme :))))). La versuri ma pricep nu ma pricep... Dar la titluri sunt chiar catastrofa :))). Asa am fost intotdeauna, chiar si pe vremea cand scriam la gazeta :). O sa il modific pe asta deocamdata, pana imi vine alta idee. Iti multumesc ca ramai alaturi de versurile mele mereu!

Cu drag,
Mihai

Multumesc pentru analiza. Intr-adevar stii sa vezi bine dincolo de cuvinte catre niste sensuri mai mult sau mai putin manifeste. Ma bucur ca ti-a ajuns la suflet si ca am reusit sa pictez cu foc o imagine sugestiva.
Cat despre stea, te inseli :). Este deja aprinsa in inima fiecarui cititor care trece pe aici si se decide sa revina vreodata.
Cu drag,
Mihai

Bade Sache, multam de urari si de gand frumos! Sa dea Domnul, asa sa fie si pentru mine, si pentru tine, si pen
tru toti!

Lucia, iti multumesc pentru vizita si cuvintele frumoase si promit sa incerc sa nu dezamagesc nici pe vechii, nici pe mai noii prieteni! Te mai astept cu drag!Draga Ela, taiat si motisor... Cat despre ales, cred ca pustiul a ales deja de mult... Se spune ca a pus mana pe condei si pe bani! Da-r-ar Domnul! Iti multumesc si te mai astept!

Adriana draga, un \"raport\" era necesar in primul rand pentru mine, m-a ajutat sa vad lucrurile mai clar. Incerc sa cresc mare :). Iar gandurile mele sunt aici si inca vor fi aici ceva vreme, pentru toti cei care se simt intr-un fel sau altul aproape de ele. Iti multumesc!

Bogdan, multumesc pentru urari si pentru ca poposesti pe aici, prin gandurile mele! Revistele de cultura... sper sa ajung si pe acolo, desi nu stiu sigur daca merit sau daca voi ajunge vreodata sa merit! Si da, intr-adevar, trece timpul...

Draga Simona... plusurile si minusurile sunt asa cum le simt eu, si inca nu sunt complete... :). La plusuri nu am mentionat efortul unor oameni care muncesc benevol pentru ca situl sa ne ofere si restul de plusuri. E un efort mare, indiferent ce am spune sau am simti in anumite momente. Multumesc mult pentru urari si iti doresc si tie ani buni, frumosi, curaj si incredere. Pentru ca merita.

Feronia draga, iti multumesc din suflet pentru urari si pentru ca imi vizitezi mereu gandurile si sentimentele scrise in atatea si atatea vorbe. Echilibrul si claritatea le gasesc destul de rar si ma bucur ca acum am reusit. Poate ca intr-adevar am crescut putin in anul acesta scurs. Dincolo de toate, un an din viata unui om reprezinta ceva...

Draga Dana, si eu sunt amuzat de LMA si am fost tentat la randul meu sa ma joc cu initialele astea. Mi-ai adus un zambet pe buze. Urarea ta imi merge la suflet, mai ales ca ai ghicit cu ce am eu de furca mai mult atunci cand ai vorbit de hipersensibilitate! Iti multumesc mult pentru citire si nu numai atat. Daca imi amintesc eu bine... acum un an am descoperit agonia si datorita unui anume pisicel simpatic :). Stii despre cine e vorba? ;)

Sorine, multumesc pentru vizita si urari. Nu stiu cat de precoce e copilasul respectiv, ca doar in povesti se spune ca Fat Frumos crestea intr-o luna cat altii intr-un an :D. Dar hai sa redevin modest, totusi. Precoce-neprecoce, mai am inca multe multe de invatat si sper sa nu dezamagesc.

Codruta draga, multumesc din inima atat tie cat si micutului Danut pentru vizite si nu numai atat. Cred ca eu sunt cel care trebuie sa multumeasca, pentru ca in ceea ce ma priveste, un suflet de copil este, pentru povestile pe care le modelez, cel mai bun evaluator. Promit sa merg mai departe si sa incerc sa nu va dezamagesc.

Draga Elia, sunt intotdeauna bucuros atunci cand poposesti in paginile mele si iti multumesc! Ma bucur ca, intr-un fel, introspectia mea a fost de natura sa te ajute si pe tine... Pe mine in mod sigur m-a ajutat. Iti multumesc pentru urari si te pot asigura de pe acum ca macar in ceea ce priveste exigenta cu mine insumi o sa reusesc sa iti urmez urarea :). Cat despre motanel, care de fapt e pisicuta, face un anisor la sfarsitul lui februarie :)). Atunci cred ca da tata petrecere :D.

Ion, partener de epigrame si poet care mi-a adus si zambet si mi-a dat si de gandit mult... Nu pot decat sa iti urez si eu multa sanatate, bucurie, inspiratie si cuvinte potrivite. Si sa iti multumesc si eu pentru vizita si gandurile bune!

Silvia draga, iti multumesc pentru urare si pentru trecere. Ma bucur sa te regasesc din nou in paginile mele, asa cum ai facut-o de pe la inceputurile mele pe acest site. Iti doresc si eu, din inima, numai bine si bucurie, inspiratie si zambet!

Draga Cristina, intr-adevar, un prieten :). Sau de dragul corectitudinii gramaticale, o prietena draga, care mi-a dat \"de furca\" adeseori prin observatiile bune pe care le-am primit la poezii si... nu in ultimul rand, pentru una dintre primele doua stelute pe agonia. Iti multumesc si iti doresc un drum in viata plin de bucurie si impliniri si multa multa inspiratie.

Maria draga, uneori simt ca vorbele mele sunt prea sarace atunci cand iti raspund gesturilor si cuvintelor pe care mi le daruiesti cu generozitate. Darul tau a reprezentat o surpriza extraordinara pentru mine. Iti multumesc mult pentru tot! Si pentru luminita aprinsa pe tortulet! Mi-am pus dorinta, am inchis ochii si acum suflu in lumanarica :).

Multumesc mult si domnului Radu Tudor Ciornei pentru dedicatia sa pe volumul proaspat lansat si vreau si pe aceasta cale sa il felicit pentru copilul sau literar pe care abia astept sa il cunosc!

Draga Dara, iti multumesc pentru urari si pentru vizita! Si promit ca o sa revin si cu pastilute gri si cu blanita... Mai ales ca e plina de nazbatii in ultima vreme :).

Alina draga, frumos am scris... oare? :). Plusurile mele de fapt sunt incomplete, pentru ca precizarea unuia dintre cele mai importante plusuri a venit mai tarziu, si anume efortul depus de niste oameni minunati pentru ca acest site sa fie ceea ce este. Iti multumesc mult, pentru mesaj, urari si in primul rand pentru sprijin si incredere. Cat despre volum, sper sa vina si el, curand.

Prin arta, draga Dana, nu stiu cat anume ma detasez de mine si cat anume, de fapt, daruiesc din mine celorlalti. Asa am pornit si nu stiu daca voi putea sa fac altfel vreodata! Masura si numarul de aur... pana acolo mai e mult de mers si de muncit! Iti multumesc mult pentru cuvinte, urari si imaginile pentru povestile Craciunului 2004.

Nicolae, sunt intotdeauna onorat si apreciez vizitele tale, sfaturile tale! Iti multumesc pentru vizita si pentru cuvinte... Dar as spune ceva alaturi de dorinta exprimata aici :). Mi-as dori ca, in acelasi timp, si sa nu ma uiti, si sa iti raman. :) Ce spui? :)

Andrei, multumesc ca ai poposit in pagina mea si te mai astept cu drag! Iti multumesc pentru urare si iti doresc sa ajungi si tu sa sarbatoresti anul, daca iti doresti! Multa inspiratie si... nu-mi mai spune nene ca ma simt mos :)).

M-ati coplesit de-a dreptul! Va multumesc pentru ca existati si sunteti langa mine cu urarile, gandurile, sufletul si lumina!!

Sunt atat de emotionat incat nu stiu ce sa spun! Am sa revin mai tarziu cu cate un cuvant pentru fiecare!

Cu drag, din drag, pentru voi,

Mihai

Ca intotdeauna, o analiza detaliata, atenta, facuta cu sufletul. Da, fiecare strofa reprezinta un tablou si baletul... nu intotdeauna trebuie sa fie estetic, atata vreme cat este facut in numele elegantei.

Acesta este tabloul sau baletul pe care l-am zarit din coltisorul scenei unde m-am retras. Poate ca este usor deformat, poate ca este usor subiectiv... asta nu mai tine de puterea mea de discernamant, ci doar de cea a spectatorilor.

Cat despre acei o suta de ani... abia peste... o suta de ani se va sti cu siguranta daca acestia se vor fi implinit sau nu in generatia noastra si cine anume va fi fost cel \"trimis\".

Iti multumesc, Maria draga, pentru rabdarea ta, pentru sufletul tau, pentru vorbele tale.

Cu drag,
Mihai