Poezie
G... eR
1 min lectură·
Mediu
am rămas din ce în ce mai puțini
înapoia nopții
ne ținem cu degetele
de o margine tăioasă a clipei
savurată încet de rugină
tribunalele sunt pline de divorțuri
între emisferele cerebrale
disputându-și în partaj câteva grame de neant
ce până mai ieri purtau numele
de suflet
mobilat a la ludovic al paișpelea
și lipit cu prenadez după ultimul tsunami
din știrile de la ora 5
fiecare umbră verticală
vrea operație de extirpare de oameni
ca și cum urme acute
ar fi adânc întipărite în rănile întredeschise și
dansează goală
fără inhibiții
sfâșiind lumina neonului spânzurată
de cer
am rămas
tot mai
triști
împuținați
în gânduri
cultivând
specii de
inimi pe
cale de dis
pariție dar
ne consolăm
cu gândul
că asta
e e
vo
lu
ți
e
o
a
r
e
?
053.550
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Mihai
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 133
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 44
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Mihai. “G... eR.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-mihai-0006798/poezie/104579/g-erComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
\"Specii de inimi pe cale de disparitie\"? Da, iata o \"gaselnita\" :) cat se poate de interesanta. Imi aduce aminte de o poezie a lui Daniel Dinescu de anul trecut in care se facea o istorie a inimilor. Se putea numi foarte bine si \"despartire\" sau \"divort\", e o poezie despre scindare, rupere, anuntandu-ti inca din titlu intentia.
Poate as fi renuntat la \"degete insangerate\", e de multisor un loc comun.
Cu drag
mi\'raj
Poate as fi renuntat la \"degete insangerate\", e de multisor un loc comun.
Cu drag
mi\'raj
0
VM
Va multumesc, dragelor, pentru vizita si pentru cuvintele calde!
Simona, ai dreptate, deja am scos epitetul ala demonetizat de acolo si inca mai e de lucru la poezie, oricum.
O sa revin, cand am timp.
Cu drag,
Mihai
Simona, ai dreptate, deja am scos epitetul ala demonetizat de acolo si inca mai e de lucru la poezie, oricum.
O sa revin, cand am timp.
Cu drag,
Mihai
0
am rămas din ce în ce mai puțini
înapoia nopții
ne ținem cu degetele
de o margine tăioasă a clipei
savurată încet de rugină
între emisferele cerebrale
tribunale în partaj sufletul
21 de grame
mobilat a la ludovic al paișpelea
după ultimul tsunami
din știrile de la ora cinci
suntem tot mai triști
cultivăm specii de inimi
pe cale de dispariție
Poemul pe care eu nu l-am putut scrie după \'21 grams\'.
Am remarcat în mod deosebit prima strofă.
înapoia nopții
ne ținem cu degetele
de o margine tăioasă a clipei
savurată încet de rugină
între emisferele cerebrale
tribunale în partaj sufletul
21 de grame
mobilat a la ludovic al paișpelea
după ultimul tsunami
din știrile de la ora cinci
suntem tot mai triști
cultivăm specii de inimi
pe cale de dispariție
Poemul pe care eu nu l-am putut scrie după \'21 grams\'.
Am remarcat în mod deosebit prima strofă.
0
VM
...draga, iti multumesc mult pentru ca poposesti la marginea inimii mele si lasi versurile mele umile sa iti viziteze gandurile si inima intr-un mod atat de frumos. Ai dreptate cu perspectiva asupra poeziei... Promit sa vad filmul cat mai curand posibil.
Te mai astept cu drag.
Mihai
Te mai astept cu drag.
Mihai
0

imi place ideea ca umbrlele incearca sa se debaraseze de noi, de parca noi am fi balastul, sau in gramele alea in plus
imi place prima strofa si da-mi voie s ainchei comentariul intr-o nota mai optimista:
nu ne imputinam , ci doar invatam sa ne ascundem mai bine