Poezie
Baletul lupilor
1 min lectură·
Mediu
hașurată în umbre violente scena devine albă până la lacrimi
îngropate în realități scrâșnite a blestem printre dinți
respirații îmbâcsite cu aripi negre și trezia acută a urmelor de lup
printre priviri încărcate cu sensuri rânjite în cerul gurii cercuri
de arc orizontale și verticale spirale de abur sufocant
ca recuzită
leșuri de cuvinte eșuate pe câmpurile de bătălie sfâșiate în de șapte ori
câte șapte așchii de noapte cioburi de suflet amestecate
cu piese disparate de motoare și microcipuri de unică folosință
tastaturi topite în plasma acidă și monitoare de gheață
de la un timp
au început să se devoreze între ei cu deliciu dincolo de orice ierarhie de haită
clănțănitul carnasier pictează zăpada cu fluide corporale în toate culorile
orgoliilor rănite sau ale reacțiilor viscerale
câte unul cade la picioarele chipului cioplit al unei hidre
cu fruntea mânjită de excremente explodate în numele unei cruciade
inutile
în timp ce un altul sare la beregata celorlalți sub pretextul
că le-a expirat termenul de valabilitate al sentimentelor
din lojă
zei toleniți între perne de mătase se distrează copios și din când în când
o dată la o sută de ani mai aruncă pe scenă câte un geniu
așa
de
milă
023.595
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Mihai
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 200
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Mihai. “Baletul lupilor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-mihai-0006798/poezie/101025/baletul-lupilorComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VM
Ca intotdeauna, o analiza detaliata, atenta, facuta cu sufletul. Da, fiecare strofa reprezinta un tablou si baletul... nu intotdeauna trebuie sa fie estetic, atata vreme cat este facut in numele elegantei.
Acesta este tabloul sau baletul pe care l-am zarit din coltisorul scenei unde m-am retras. Poate ca este usor deformat, poate ca este usor subiectiv... asta nu mai tine de puterea mea de discernamant, ci doar de cea a spectatorilor.
Cat despre acei o suta de ani... abia peste... o suta de ani se va sti cu siguranta daca acestia se vor fi implinit sau nu in generatia noastra si cine anume va fi fost cel \"trimis\".
Iti multumesc, Maria draga, pentru rabdarea ta, pentru sufletul tau, pentru vorbele tale.
Cu drag,
Mihai
Acesta este tabloul sau baletul pe care l-am zarit din coltisorul scenei unde m-am retras. Poate ca este usor deformat, poate ca este usor subiectiv... asta nu mai tine de puterea mea de discernamant, ci doar de cea a spectatorilor.
Cat despre acei o suta de ani... abia peste... o suta de ani se va sti cu siguranta daca acestia se vor fi implinit sau nu in generatia noastra si cine anume va fi fost cel \"trimis\".
Iti multumesc, Maria draga, pentru rabdarea ta, pentru sufletul tau, pentru vorbele tale.
Cu drag,
Mihai
0
Strofa 1 – tabloul 1 = scenă violentă, cevă ce a rămas după o luptă crâncenă, doar umbre violente – le dau culoarea violetului ( violetul culoarea de la sfârșitul spectrului luminii, cea care face trecerea spre ultravioletul invizibil). În urma luptei au rămas doar scrâșnirea dinților și blestemele spiralte pe orizontală și verticală.
Strofa 2- tabloul 2 = un nou tablou dacă în primul erau doar umbra și stările luptei, aici deja se conturează cioburile cuvintelor sfâșiate într-o plasmă de gheață. E doar recuzita!
Strofa 3- tabloul 3 = e un tablou naiv, plin de albul inocenței, e mai mult un tablou auditiv, unde muzica se aude în surdină acompaniată doar de clănțăitul culorilor rănite de propriile orgolii.
Strofa 4 - tabloul 4 = acest peisaj macabru l-aș așeza undeva, unde umbrele și penumbrele să poată acoperi mizeria folosită ca fundal, poate i-ar trebui mai multă lumină- e dezolant!
Strofa 5 - tabloul 5 = și ultimul, îl așteptam să deseneze în alb- negru speranța, doar trecătoare, nu ai dat nici o șansă cititorului, îl lași să plece din expoziția ta mai trist decât a venit, îi rămâne doar o licărere că cine poate ști, poate acum se vor împlini cei o sută de ani!
E doar interpretarea mea!