Eram în lift într-o dimineață și te-am auzit plângând
m-am întristat că o fată așa de frumoasă ca tine plânge, nu meriți asta
ți-am zis
atunci te-ai apropiat de ușa liftului și l-ai îmbrățișat
Iubito, azi am mers în bucătărie și am încercat să gătesc
Am luat o cratiță mare în care am băgat
un jurnal pe care l-am dat prin răzătoare ca să poți să guști din
cuvintele mari și alt-dat
Doritor
de mai mult își renegă virtutea dobândită prin excesul de băutură și droguri fine simple slute și ușoare pe care le-a cumpărat la jumătate de preț de la un magazin din apropierea palatului
În dimineți, din gene mângâieri pe buze
înțepat până și-adâncul suflet
de colții fiarei din argint,
Clopotul din miez de noapte cu surâs pe obrăjori și-în bărbiță,
plimbă colorate
gemete
De
Te-ai născut într-o primăvară
În luna lui marte
La biserică băteau clopotele ca la orice sfârșit
Babe adunate stăteau toate grămadă și citeau
Un îndemn pe un zid
Un miros dulce de flori rămase-n vază
Străjuiește dorul sincer pueril
Ai călcat iarăși cu tocul elegantă-n ritmuri
Și piei de catifea și suflete-n declin
Dar chiar din el pornesc bărcuțele-n
Coborârea în Infern
La-nceput a fost cuvântul…
Și se tot vorbea pe-afară cum c-ar exista viață după moarte…
Pe cuvânt c-am pus la-ndoială moartea!
Mi-au trebuit un chibrit, o lumânare,
Un
Bătrâna îi pieptăna părul fetiței
“Te-ai jucat destul copilă e timpul să crești
Îți desfac părul sau îl las în codițe?”
Copila zâmbea privind inocent
În mână ținea un cal fermecat
Îl
Primul vers
Al doilea vers
Al treillea vers
Si nu stiu ce sa-I spuna atunci sau ce sa faca
Se simtea ca o barca aflata in deriva pe o mare ocean sau
oricare alta apa
Trasa de
Avand in vedere ca asta ar fi trebuit sa fie o alta poveste care sa se incadreze in tiparul povestilor mele , ar trebui sa inceapa la fel sau macar sa aiba acel ceva authentic dar , nu o sa se
Învins rănit din luptă se scutură martirul
Sângele ce-i curge-i înnobilează fapta
Pe aceleași străzi obscure sinistre și lugubre
În lesă-și plimbă câinele, reîntoarsă , doamna...
am vrut sa pictez si am putut
am pictat cerul instelat si cosmosul si universul din care m-am creat
si pamantul si omul dar mai ales
am pictat femeia
am pictat-o din miscare asa ca
nu se vede
Madona
În mijlocul serii se aude de-afară
Sub razele lunii străjuiește încet
O umbră de fată, o urmă, o floare,
O voce suavă ce iese din apă
E oare luceafărul oglindindu-se în lac?
Oare e
Perspectiva
Se asează pe fotoliu și se mângâie pe burtă și parcă simte ce agitație este în interior . mai bea o gură de cola și iar îsi mângâie burta admirativ .
De de-asupra, acoperișuri vechi de tablă ruginite
La patru metri dedesubt moloz și pietre și pământ ș-un întuneric….
“și atunci mă apropii de pietre și tac”
Nu pot să vorbesc
Nu pot să mă mișc
TG