Teodor Dume

pentru trecere, semn și apreciere

te mai aștept

foarte frumos ai surprins și punctat câteva stări.

așa este, primăvara copacii se îndrăgostesc

aprecieri!

un text cu o tentă aparte.

versul de final este de 10 plus. poate ar merita reluat versul și creat un nou costum pe scheletul său. e mult prea frumos pentru a fi lăsat.

"în lemnul ud al unei lacrimi își face cuib
o cucuvea"

aprecieri!

tănase carmen,
onorat de trecere, semn, stea și modul în care a fost interpretat mesajul.
mulțumesc mult

maria gheorghe,
mulțumesc pentru semnul de lectură.

radu ștefănescu,
o trecere constructivă și benefică pentru care vă mulțumesc foarte mult. astfel de treceri ajută și mă gândesc că toți cei care lasă semne de lectură benefice sunt în avantajul autorului.
sugestiile date prin punctarea de față sunt juste. am periat ici colo. voi reveni cu timpul pe acest text.
țin să vă mulțumesc pentru timpul alocat textului meu.

valentin ionuț,
în astfel de cazuri nu prea onorez trecerea acelora care nu pot veni cu minim de argumente. totuși sunt mulțumit că acest text ți-a răpit din tipm pentru a-l citi, și mai apoi a-mi lăsa un semn care nu onorează nicio parte...

mulțumesc tuturor

viață lungă asociației dar și autorilor!
sun convins că publicul se își va hrăni sufletul cu ceva de calitate

mult succes!

e o împlinire de suflet aici și mă bucură foarte mult îndeosebi atunci când munca se concretizează între două coperți.

felicitări, marin!
mulțumiri, ottilia!

ca de obicei frânturi de suflet în esențe păstrate cu tact în interiorul cuvântului, și toate acestea dăruite, deși rar,pentru exporare.
"știu că nimic nu mă poate reține
cu o asemenea inimă
...

și eu adâncit într-o liniște cum pajiștea
...
cântecul ce adună melcii"

da, stea

ottilia ardelean,
îmi pare bine c-ai găsit sensul cuvintelor mele și le-ai punctat ca atare.
ești cititorul care știe cum să pătrundă în cuvânt.
mulțumesc

george pașa,
sunt onorat de trecere și semnul de lectură precum și de atenția acordată textului meu. aveți perfectă dreptate. sunt unul ușor de remarcat datorită scrierilor mele. nu știu cât de mult acestea plictisesc chiar dacă toate par trase prin acel mijloc , însă știu că sunt stări care rod din interiorul ființei mele. ele par individualizate și totuși nu sunt decât până la un punct. după o anumită vârstă fiecare ne recunoaștem în ceea ce suntem

stimă și considerație

bine punctată joncțiunea între titlu și întreg. mi-a plăcut ordonarea stărilor după un anumit criteriu care facilitează fiecare secvență prinsă cu mult tact.
dar, din pct.meu de vedere sesizez o nuanță aparte a stărilor bine redată în partea de final.


cu bucuria lecturii împlinite,
luminez

frumos subtitlul!

ai ticluit cu tact fiecare stare iar liantul este cel potrivit.
mi-a plăcut finalul.

cu sinceritate,

place gestul tău.
place și intinerarul de suflet bine punctat și reliefat.
frumos spus "zidarii zidiți în ziduri"!

aprecieri!

frumos titlu!
un text bine construit. îmi plac imaginile și simbolistica mărului

și ce bine ar fi să nu uităm nimic din ceea ce promitem, însă uneori uitarea este benefică.

citit cu plăcere

lavinia micula,
da, legăturile sunt păstrate. lutul conservă urma trecerii prin viață. cândva eforturile de a ne cunoaște vor fi răsplătite, iar acele noduri de sânge vor pulsa în alte vieți.

tare mulțumesc pentru adresă.


veronica pavel lerner,
ca de obicei o trecere care onorează.

mulțumesc din suflet

am uitat steluța.
pentru detalierea și redirecționarea stărilor, punctare atentă,și de ce nu, pentru motivația mesajului.

cu sinceritate,

eu observ aici o direcționare pe două planuri.
atitudinea cât și resemnarea converg spre suferință chiar dacă satisfacția unui element este împlinită."m-am gîndit însă la satisfacția/celui ce a trimis-o/
cu patos/și la cum se va lăuda/că m-a ucis/pieptul meu e plin de cicatrici/
am dat satisfacție atîtor disperați"

punctat în detaliu, fapt ce întărește construcția întregului

mă bucur sincer ori de câte ori mă întâlnesc sau văd realizările colegilor mei de pe site, și nu numai.
autorilor sincere felicitări și mult succes iar oraganizatorilor multe mulțumiri pentru aportul adus frumosului din cuvânt.

succes și participanților care au ieșit învingători prin însuși prezență.

luminez.

răzvan rachieriu,
mulțumesc pentru aplecare asupra textului meu.

un commm bine elaborat

multă stimă

eugen pohontu,
drag de trecerea ta.
bă bucur de fiecare dată când un cititor îmi pătrunde în cuvânt și îi înțelege rostul.
și da, eugene. fiecare privește din unghiul său și recepționează ceea ce vrea sau crede că vrea.
spuneam cândva că același lucru privit de cître trei indivizi din trei unghiuri diferite este văzut diferit. unii privesc așa cum știu și înțeleg cum pot. asta referitor la ceea ce spuneai despre faptul că ție nu ție se pare neinspirată poezia.

mulțam tare fain.
te mai aștept

am citit cartea și mă bucur c-am avut prilejul.
textele nuței crăciun sunt o îmbinare a trăirilor care destăinuie tot ceea ce se află în interiorul locuit al individului.

felșicitări, nuța!

luminez calea înspre cuvânt

vorbind despre câmpie, cu toate aspectele și elementele ei, autorul ne sesizează prezența începuturilor din care ne înălțăm până spre un anumit punct.
iată de ce îmi place scriitura de față și pentru că are o deschidere caldă, prietenoasă dar sigură și pare a îmbina două genuri, grație modului în care autorul știe ca să centreze, prin cursivitate, stările.
"am visat cum câmpia se frânge în două/cum roua se prinde de pleoape grea/
dudul bolnav de frunză timpul îl moare/te aud cum respiri în lanul pitit/
te ascunzi după ruguri în crucea luminii/aruncă amintirea de prună îți zic
și învață grâul pe de rost /și fă-te pâine/când pășeșc pe miriști simt puterea din bob/iar moartea seceră pruni
(...)
"cum se repetă grâul în mori/cucii traduc pentru noi livada bătrână/
pe sub tălpi se petrece rădăcina plăpână/miriștile se sting amurgul ne arde ochiul închis/peste mână viziunea ei de ciocârlie/

- cum îi ninge câmpiei cu păsări în vis"

sunt vreo două versuri folosite ca liant între strofe de care se poate debarasa acest întreg, dar cum orice lucru este perfectibil timpul poate rezolva ceea ce noi azi sesizăm, desigur,din punctul nostru de vedere.
sub toate aceste aspecte apreciez punctarea, trasarea și desfășurarea ,- elemente care converg înspre împlinire.

și să nu uităm că prin versul "să nu crezi că macul crește în lanuri din ură", autorul ne pune în fața unei, sau unor, întrebări schimbând tenta.
da, îmi place.


găsim aici condimente pentru toate.

aprecieri și

stea