Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

munteanu mi-a povestit că

2 min lectură·
Mediu
atunci când te-a întâlnit întâia oară erai în apă până la genunchi;
te scăldai goală convinsă că nimeni nu te poate zări; așa de greu
se ajungea între acele stânci.
te-ai rușinat atât de tare când ai înțeles că se holbează încât ți-ai
acoperit ochii cu palmele; sexul tău radia înfierbântat.
stăteai între aburi; nevastă fugită din patul soțului priapic la mă-sa;
de spaimă sânii îți tresăltau dezordonat dar tu îți aranjai o șuviță rebelă.
să te atingă ar fi ucis cu mâinile goale un urs dacă ar fi stat între voi;
nu a fost nevoie; câțiva zăceau deja morți în lungul cărării; ciudat asta
ar fi trebuit să îi dea de gândit.
aflase despre tine nu doar de la cabanier; dar fiecare turist întâlnit îți
șoptea numele zâmbind metafizic; până și ciobanii se uitau la el ușor
încruntați.
insista că ai un aer traductibil prin „distincția nu stă în haine”; acum
îi dau dreptate: între tine și firele de iarbă nu este nici o diferență;
goliciunea îți vine perfect.
chiar și munții au îmbătrânit împrejuru-ți; tu și acum ai putea trece drept
floare-de-colț; pentru amăgirea acestei geometrii a refuzat să mai
trăiască între oameni.
în oricare loc ajunge atât de tare impresionează vocea sa, încât i se oferă
o virgină și îi cer să îi conducă; dar te iubește; pe cine ar putea conduce
un nebun?
cu viața pe urme trece printre ispite el însuși cu larmă de paradă; îmbăiat
ferchezuit mirosind a delir și-a obsesii erotice; dimensiuni ale eroului inutil.
abia acum
când mi te arăți așa cum el te-a descris
înțeleg:
cine nu te caută
se diluează
se autodestramă
poate nici nu te scalzi poate
aici te-ai retras să mă naști
043561
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
284
Citire
2 min
Versuri
32
Actualizat

Cum sa citezi

Vasile Munteanu. “munteanu mi-a povestit că.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/14061715/munteanu-mi-a-povestit-ca

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@c-tC
Distincție acordată
C.T.
deși nu mă dau în vânt după poemele lungi cât zilele de post, acesta m-a prins încă de la început pentru că aici nu e vorba de inginerie poetică(uneori îngreunează) ci de sensibilitate care...conferă puritate versului

am remarcat nivelul lexical(și nu numai în textul de față)...modul de asociere a termenilor, asta chiar este foarte reușită, mi-a plăcut mult: "între tine și firele de iarbă nu este nici o diferență;
goliciunea îți vine perfect"

nu știu cât valorează părerea mea, dar las un semn de apreciere:)
0
@vasile-munteanuVM
Vasile Munteanu

cu o modestie puțin ipocrită spun că nu fac o dramă din absența comentariilor (multe texte bune nu au parte de așa ceva; unele dintre ele cu mult mai bune decât acelea "fierbinți"); însă aș fi cu adevărat ipocrit dacă nu aș recunoaște că nu îmi este indiferent când acestea, comentariile, se întâmplă; în defintiv, presupun că este și motivul pentru care majoritatea postăm; cum aici nici nu se câștigă premii, nici nu ești recompensat prin tipărire, vb lui Creangă, "nu știu alții cum sunt", dar pe mine nu mă lasă indiferent dacă reușesc să sensibilizez și/sau să determin pe cineva să cadă pe gânduri.

așa că părerea dv contează, lucru pentru care vă și mulțumesc.
0
@teodor-dumeTD
Distincție acordată
Teodor Dume
bine punctată joncțiunea între titlu și întreg. mi-a plăcut ordonarea stărilor după un anumit criteriu care facilitează fiecare secvență prinsă cu mult tact.
dar, din pct.meu de vedere sesizez o nuanță aparte a stărilor bine redată în partea de final.


cu bucuria lecturii împlinite,
luminez
0
@vasile-munteanuVM
Vasile Munteanu

astfel se face că viața este o "reuniune"; probabil lămurită spre final prin experiența (și experimentarea) elementelor conținute.


mulțumesc, d-le Dume, pentru lectură și pentru semnul despre.
0