Articoleevents
Cronica festivalului “Povestea vorbei”, Rîmnicu Vâlcea, 2014
de Ananie Gagniuc și Petru-Ioan Gârda
7 min lectură·
Mediu
31 octombrie. Râmnicu Vâlcea. Haloween. O zi de groază. Două zile până la vot. 3–0 Steaua-Dinamo. Patru membri ai „Agoniei” prezenți la festival, toți premiați! Fotografie, făcută la primărie, cu aparatul lui Petru-Ioan Gârda. Îl are de la străbunicul lui, participant la revoluția lui Tudor Vladimirescu.
Sunt „aproape” 17 invitați din țară, șacali ai umorului, veniți să-i îngrozească pe râmniceni și pe vâlceni, deolaltă. Organizatorul, Nichi Ursei,, vrea să ne ducă la casa memorială „Anton Pann”, dar o lasă baltă. Vârfuri de lance la festival, trei corifei în umor, veterani în condei, cu ștate vechi, chiar ancestrale: domnii Ștefan Cazimir, George Corbu, la care se adaugă, tot din timpul răscoalei din Bobâlna, domnul Petre Gigea-Gorun. Buni! Buni de buni!
Fără o ordine anume, dar mi-au „sărit în ochi”, colțoșii C-tin Tudorache și Alexandru Hanganu. Au fost la înălțime! (Rm. Vâlcea – cota 269 metri). În micuța sală a teatrului „Ariel” drăgălașa doamnă Elena Stoica deschide festivalul cu „N-avem!” Nici d-aia, nici d-aia...Dar ce avem? „Avem umor!”, au răspuns, prin creațiile lor, participanții, viitorii premianți și votanți. Ionuț-Daniel Þucă (de, procuror!), a conchis (nu închis), șarjând amical despre sală: „Ferestre ioc, înghesuită / Această sală minusculă / Și dacă nu era-ncălzită / Puteai să juri că-i o celulă!” A forțat rima, deși avea atâtea variante... Dar, te pui cu procurorii? S-a râs. Reținut. Laurențiu Ghiță a replicat: „Cum spaima nu ne-a fost destulă / Mă văd silit a explica / Această sală-i o celulă / Și poate fi...celula mea!” Ce...Ce s-a mai aplaudat! După cuvântul președintelui U.E.R., domnul George Corbu, au urmat, într-un recital – regal, cu umor scânteietor: Nicolae Dragoș, Nicolae Constantinescu, Janet Nică, Gavril Moisa, Ionel-Iacob Bencei, și toți cei menționați mai sus, care, fiind menționați, nu-i mai menționez(!)...
A-ncheiat „calvaru” Florin Rotaru. Unul singur care n-a fost aplaudat deloc: Petru-Ioan Gârda.
Încă nu sosise.
A urmat o piesă, pusă în scenă de Doru Moțoc: „Textul, înainte de toate” Trebuia să se joace „Doaga”, dar fiind mulți într-o...asemenea situație (mai puțin vinul, care n-a fost de doagă), s-a renunțat. Eu (n.r. Gagniuc) n-am rămas la reprezentație, pentru că l-am dus pe agonistul Rotaru să se cazeze la hotel „Panoramic” , fost „Gemina”, fost al partidului (și mai zice lumea c-am avut o grea moștenire!).
Janet Nică și consoarta, dimineața pe răcoare...
Þuica buzoianului Florin împlinea patru ani, exact vârsta fiului său, în ziua cu pricina. Din care pricină, a trebuit sărbătorit, mai ales c-a sosit și clujeanul de Gârda, care cu greu a putut s-o ia din loc, din arealul marelui Boc...Tu’s trei am plecat cu taxiul spre restaurantul „Castel” . Și, șoc! Taxiul, doar 4,50 lei! Cu mărinimie, Rotaru a dat 5! Masa, la restaurant, a fost din lemn masiv, cred că mahon. Foarte plăcută a fost și arhitectura localului. De servit, nu s-a servit friptură. Muzica și-a făcut de cap! Dar a fost bine, per total. Personalul amabil...
...permanent percutant. Iar Nichi Ursei ne-a anunțat cuvintele pentru concursul ad-hoc, de epigramă: amor și lumânare. Ce...„împreunare”! Au câștigat: premiul doi (o șampanie) –
Florin Rotaru:
Soția prietenului meu:
Mi-a dat o sărutare, la plecare
De mi-a aprins călcâiele de-amor
Și mi-a mai dat, în dar, o lumânare
Că tot făcu pomană-n dormitor.
Iar premiul întâi (o sticlă de whisky) – Ionuț-Daniel Þucă:
Bătrânul și dragostea.
Avid fiind de dulce-amor
Suflă cu sete-n lumânare
Și-n liniștea din dormitor
Fu tocmai ultima suflare.
Creații dulci-amare... (cinice – Gârda)
1 noiembrie. Dimineață. Ceață. Vâlcea prinde viață. Mic dejun. I.I. Bencei – drum bun! Toamnă brumărie. La primărie, toți invitații, organizatorii, mai puțin organele locale. De, urmau alegerile prezidențiale... Câțiva membri ai cenaclului umoriștilor vâlceni (C.U.V.). Cum avea să șarjeze agonistul Laurențiu Ghiță, marcând și C.U.C.-ul (Clubul umoriștilor constănțeni): „Cluburile tot proliferează / C.U.V, vâlcenii, C.U.C. au constănțenii / Să sperăm că nu-și înființează / Prea curând, cenaclu,...reșițenii!”
Manifestarea festivalului a durat... fest! S-a început cu două lansări de cărți. Laudațio pentru „La belle epoque” (Ștefan Cazimir) și „Cu ochii-n 4” (Nicolae Dragoș) . Multă miere. Dulceață. Peltea. În sală, câțiva diabetici. Apoi, recital al creatorilor locali. Unele din epigrame, de top! Unui membru al C.U.V. i se dă, din partea domnului Corbu, cașul de membru al U.E.R.
Au urmat premierile. Încep cu agoniștii. Gagniuc, o mențiune („Menționăm că amiralul umorului românesc s-a prezentat... binișor, la umor!”) Laurențiu Ghiță – premiu trei la concursul pe teme date (sus menționate) și mențiune la festival. Florin Rotaru – premiul III la fabulă, iar Petru-Ioan Gârda, premiul I la fabulă. Cinste nouă! (ni s-a făcut, la masa de final...).
Marele premiu, Ionuț-Daniel Þucă! Nu că-i de la procuratură, dar chiar a avut literatură!
Dragilor, n-am știut că am dormit în cameră cu marele premiant Ionuț (că el n-a prea dormit cu mine, din cauze... sonore!). Și, pentru că este prima cronică scrisă în tandem, Gagniuc – Gârda, eu termin cu cuvântul meu de început, ca Petru Gârda să încheie, în cheia inspiratelor sale creații. Așadar...
„Bună seara!...și nu mă refer la vreo candidată. Bună, la toată lumea! Am venit cu domnul procuror Þucă, pe post de copilot, pe două autostrăzi. În trei cuvinte intuiți viitorul meu de președinte? Procuror, copilot, autostrăzi...Văd că sunteți aici puțini scriitori, creatori, un nucleu, un grup select...Un mănunchi. Vă salut, din rărunchi!
Ne vedem rar, tot mai RAR. Și nu mă refer la Registru Auto Român...
Am fost întrebat dacă mi-am luat lemne pentru iarnă. În afară de cele patru scânduri, da, un butuc, vreau să spun...vin de butuc, îl beau și mă fac lemn! Citând din Udrea (Cornel Udrea), azi noapte a fost așa de ger, încât un câine care a dat colțul, s-a rupt în două!
O contribuție pur românească la citatul din Anton Pann, temă la acest festival, cel cu povață și învață: azi, se adaugă și...înhață! Atât despre politică!
Final, ca să nu spună lumea că mă iau de chestii prea mici, îl salut și pe Titi Tudorache!
Vă mulțumesc! Până la urmă o să reușesc să...vă mulțumesc!”
Înaltă stimă și adânc respect,
Ananie GAGNIUC
Pentru că acest articol este mai ales al lui Noni, scris în stilu-i inconfundabil, nu-l ”devalorizez” cu poantele mele. Adaug clasamentul, cu exemplificări și pun fotografii.
Iată una de la restaurantul hotelului Castel (unde a fost cazarea anul trecut):
Mi s-a făcut observația că eram cam melancolic. Prietenele știu de ce :)
MARELE PREMIU “TRAIAN LUNGU”: IONUȚ DANIEL ȚUCÃ
DRUMUL SPRE “RAHOVA”
Doar două căi în minte-mi vin,
Spre Rahova să pleci de-ai vrea:
Întâia este prin Vidin
Și-a doua e prin…D.N.A.
SECȚIUNEA EPIGRAMÃ
PREMIUL I : CONSTANTIN TUDORACHE
PRINCIPII
În lumea asta dură și hapsână,
În care încă nu-mi găsesc un rost,
Mai bine pier pe propria mea mână,
Decât s-ascult povața unui prost.
PREMIUL II: ALEXANDRU HANGANU
PENITENCIARUL DIN CALEA RAHOVEI
E locul ce pe mulți îi bulversează,
Unde se schimbă-al ordinei registru,
Cu paznici educați ce se-adresează
Cu domnul senator sau domn ministru !
PREMIUL III : IONEL IACOB – BENCEI
NICI POVAȚÃ, NICI ÎNVAȚÃ…
Școala, azi, înseamnă ceartă,
Decădere și umor :
“Râde ciob de oală spartă”
Și elev de profesor.
MENȚIUNE : LAURENȚIU GHIȚÃ
AVEM DE LA CINE ÎNVÃȚA
Pruncii noștri-n viață, or să performeze,
Că au de la cine, multe, a-nvăța:
De la Prim-Ministru – cum să copieze,
De la Președinte – whisky cum să bea !
MENȚIUNE: JANET NICÃ
ȘI TOTUȘI…
Justiția, chiar dacă-i moale,
Se zbate, totuși, fără frică,
Pe infractori să-i dea pe cale…
Pe Calea Rahovei, adică!
MENȚIUNE: ANANIE GAGNIUC
ZISA LUI ANTON PANN ȘI ACTUALA CLASÃ POLITICÃ
Unii chiar ne dau povață
Dar pe sine nu se-nvață ;
Azi e-o clasă mult mai hoață:
A adăugat… și-nhață !
SECȚIUNEA FABULÃ
Premiul I: PETRU IOAN GÂRDA
Premiul II: NICUȘOR CONSTANTINESCU
Premiul III: FLORIN ROTARU
Mențiune: GAVRILÃ MOISA
Premiul Special al Clubului Umoriștilor Vâlceni: PETRE GIGEA-GORUN
Și mai pun o poză cu umbra lui Moisa. La Cozia, într-un geam al săgeții albastre.
A, mi-am amintit că nu mi-am publicat fabula pe agonia. O postez acum, ca să (nu) fie discuții.
Petru-Ioan GÂRDA
Sunt „aproape” 17 invitați din țară, șacali ai umorului, veniți să-i îngrozească pe râmniceni și pe vâlceni, deolaltă. Organizatorul, Nichi Ursei,, vrea să ne ducă la casa memorială „Anton Pann”, dar o lasă baltă. Vârfuri de lance la festival, trei corifei în umor, veterani în condei, cu ștate vechi, chiar ancestrale: domnii Ștefan Cazimir, George Corbu, la care se adaugă, tot din timpul răscoalei din Bobâlna, domnul Petre Gigea-Gorun. Buni! Buni de buni!
Fără o ordine anume, dar mi-au „sărit în ochi”, colțoșii C-tin Tudorache și Alexandru Hanganu. Au fost la înălțime! (Rm. Vâlcea – cota 269 metri). În micuța sală a teatrului „Ariel” drăgălașa doamnă Elena Stoica deschide festivalul cu „N-avem!” Nici d-aia, nici d-aia...Dar ce avem? „Avem umor!”, au răspuns, prin creațiile lor, participanții, viitorii premianți și votanți. Ionuț-Daniel Þucă (de, procuror!), a conchis (nu închis), șarjând amical despre sală: „Ferestre ioc, înghesuită / Această sală minusculă / Și dacă nu era-ncălzită / Puteai să juri că-i o celulă!” A forțat rima, deși avea atâtea variante... Dar, te pui cu procurorii? S-a râs. Reținut. Laurențiu Ghiță a replicat: „Cum spaima nu ne-a fost destulă / Mă văd silit a explica / Această sală-i o celulă / Și poate fi...celula mea!” Ce...Ce s-a mai aplaudat! După cuvântul președintelui U.E.R., domnul George Corbu, au urmat, într-un recital – regal, cu umor scânteietor: Nicolae Dragoș, Nicolae Constantinescu, Janet Nică, Gavril Moisa, Ionel-Iacob Bencei, și toți cei menționați mai sus, care, fiind menționați, nu-i mai menționez(!)...
A-ncheiat „calvaru” Florin Rotaru. Unul singur care n-a fost aplaudat deloc: Petru-Ioan Gârda.
Încă nu sosise.
A urmat o piesă, pusă în scenă de Doru Moțoc: „Textul, înainte de toate” Trebuia să se joace „Doaga”, dar fiind mulți într-o...asemenea situație (mai puțin vinul, care n-a fost de doagă), s-a renunțat. Eu (n.r. Gagniuc) n-am rămas la reprezentație, pentru că l-am dus pe agonistul Rotaru să se cazeze la hotel „Panoramic” , fost „Gemina”, fost al partidului (și mai zice lumea c-am avut o grea moștenire!).
Janet Nică și consoarta, dimineața pe răcoare...
Þuica buzoianului Florin împlinea patru ani, exact vârsta fiului său, în ziua cu pricina. Din care pricină, a trebuit sărbătorit, mai ales c-a sosit și clujeanul de Gârda, care cu greu a putut s-o ia din loc, din arealul marelui Boc...Tu’s trei am plecat cu taxiul spre restaurantul „Castel” . Și, șoc! Taxiul, doar 4,50 lei! Cu mărinimie, Rotaru a dat 5! Masa, la restaurant, a fost din lemn masiv, cred că mahon. Foarte plăcută a fost și arhitectura localului. De servit, nu s-a servit friptură. Muzica și-a făcut de cap! Dar a fost bine, per total. Personalul amabil...
...permanent percutant. Iar Nichi Ursei ne-a anunțat cuvintele pentru concursul ad-hoc, de epigramă: amor și lumânare. Ce...„împreunare”! Au câștigat: premiul doi (o șampanie) –
Florin Rotaru:
Soția prietenului meu:
Mi-a dat o sărutare, la plecare
De mi-a aprins călcâiele de-amor
Și mi-a mai dat, în dar, o lumânare
Că tot făcu pomană-n dormitor.
Iar premiul întâi (o sticlă de whisky) – Ionuț-Daniel Þucă:
Bătrânul și dragostea.
Avid fiind de dulce-amor
Suflă cu sete-n lumânare
Și-n liniștea din dormitor
Fu tocmai ultima suflare.
Creații dulci-amare... (cinice – Gârda)
1 noiembrie. Dimineață. Ceață. Vâlcea prinde viață. Mic dejun. I.I. Bencei – drum bun! Toamnă brumărie. La primărie, toți invitații, organizatorii, mai puțin organele locale. De, urmau alegerile prezidențiale... Câțiva membri ai cenaclului umoriștilor vâlceni (C.U.V.). Cum avea să șarjeze agonistul Laurențiu Ghiță, marcând și C.U.C.-ul (Clubul umoriștilor constănțeni): „Cluburile tot proliferează / C.U.V, vâlcenii, C.U.C. au constănțenii / Să sperăm că nu-și înființează / Prea curând, cenaclu,...reșițenii!”
Manifestarea festivalului a durat... fest! S-a început cu două lansări de cărți. Laudațio pentru „La belle epoque” (Ștefan Cazimir) și „Cu ochii-n 4” (Nicolae Dragoș) . Multă miere. Dulceață. Peltea. În sală, câțiva diabetici. Apoi, recital al creatorilor locali. Unele din epigrame, de top! Unui membru al C.U.V. i se dă, din partea domnului Corbu, cașul de membru al U.E.R.
Au urmat premierile. Încep cu agoniștii. Gagniuc, o mențiune („Menționăm că amiralul umorului românesc s-a prezentat... binișor, la umor!”) Laurențiu Ghiță – premiu trei la concursul pe teme date (sus menționate) și mențiune la festival. Florin Rotaru – premiul III la fabulă, iar Petru-Ioan Gârda, premiul I la fabulă. Cinste nouă! (ni s-a făcut, la masa de final...).
Marele premiu, Ionuț-Daniel Þucă! Nu că-i de la procuratură, dar chiar a avut literatură!
Dragilor, n-am știut că am dormit în cameră cu marele premiant Ionuț (că el n-a prea dormit cu mine, din cauze... sonore!). Și, pentru că este prima cronică scrisă în tandem, Gagniuc – Gârda, eu termin cu cuvântul meu de început, ca Petru Gârda să încheie, în cheia inspiratelor sale creații. Așadar...
„Bună seara!...și nu mă refer la vreo candidată. Bună, la toată lumea! Am venit cu domnul procuror Þucă, pe post de copilot, pe două autostrăzi. În trei cuvinte intuiți viitorul meu de președinte? Procuror, copilot, autostrăzi...Văd că sunteți aici puțini scriitori, creatori, un nucleu, un grup select...Un mănunchi. Vă salut, din rărunchi!
Ne vedem rar, tot mai RAR. Și nu mă refer la Registru Auto Român...
Am fost întrebat dacă mi-am luat lemne pentru iarnă. În afară de cele patru scânduri, da, un butuc, vreau să spun...vin de butuc, îl beau și mă fac lemn! Citând din Udrea (Cornel Udrea), azi noapte a fost așa de ger, încât un câine care a dat colțul, s-a rupt în două!
O contribuție pur românească la citatul din Anton Pann, temă la acest festival, cel cu povață și învață: azi, se adaugă și...înhață! Atât despre politică!
Final, ca să nu spună lumea că mă iau de chestii prea mici, îl salut și pe Titi Tudorache!
Vă mulțumesc! Până la urmă o să reușesc să...vă mulțumesc!”
Înaltă stimă și adânc respect,
Ananie GAGNIUC
Pentru că acest articol este mai ales al lui Noni, scris în stilu-i inconfundabil, nu-l ”devalorizez” cu poantele mele. Adaug clasamentul, cu exemplificări și pun fotografii.
Iată una de la restaurantul hotelului Castel (unde a fost cazarea anul trecut):
Mi s-a făcut observația că eram cam melancolic. Prietenele știu de ce :)
MARELE PREMIU “TRAIAN LUNGU”: IONUȚ DANIEL ȚUCÃ
DRUMUL SPRE “RAHOVA”
Doar două căi în minte-mi vin,
Spre Rahova să pleci de-ai vrea:
Întâia este prin Vidin
Și-a doua e prin…D.N.A.
SECȚIUNEA EPIGRAMÃ
PREMIUL I : CONSTANTIN TUDORACHE
PRINCIPII
În lumea asta dură și hapsână,
În care încă nu-mi găsesc un rost,
Mai bine pier pe propria mea mână,
Decât s-ascult povața unui prost.
PREMIUL II: ALEXANDRU HANGANU
PENITENCIARUL DIN CALEA RAHOVEI
E locul ce pe mulți îi bulversează,
Unde se schimbă-al ordinei registru,
Cu paznici educați ce se-adresează
Cu domnul senator sau domn ministru !
PREMIUL III : IONEL IACOB – BENCEI
NICI POVAȚÃ, NICI ÎNVAȚÃ…
Școala, azi, înseamnă ceartă,
Decădere și umor :
“Râde ciob de oală spartă”
Și elev de profesor.
MENȚIUNE : LAURENȚIU GHIȚÃ
AVEM DE LA CINE ÎNVÃȚA
Pruncii noștri-n viață, or să performeze,
Că au de la cine, multe, a-nvăța:
De la Prim-Ministru – cum să copieze,
De la Președinte – whisky cum să bea !
MENȚIUNE: JANET NICÃ
ȘI TOTUȘI…
Justiția, chiar dacă-i moale,
Se zbate, totuși, fără frică,
Pe infractori să-i dea pe cale…
Pe Calea Rahovei, adică!
MENȚIUNE: ANANIE GAGNIUC
ZISA LUI ANTON PANN ȘI ACTUALA CLASÃ POLITICÃ
Unii chiar ne dau povață
Dar pe sine nu se-nvață ;
Azi e-o clasă mult mai hoață:
A adăugat… și-nhață !
SECȚIUNEA FABULÃ
Premiul I: PETRU IOAN GÂRDA
Premiul II: NICUȘOR CONSTANTINESCU
Premiul III: FLORIN ROTARU
Mențiune: GAVRILÃ MOISA
Premiul Special al Clubului Umoriștilor Vâlceni: PETRE GIGEA-GORUN
Și mai pun o poză cu umbra lui Moisa. La Cozia, într-un geam al săgeții albastre.
A, mi-am amintit că nu mi-am publicat fabula pe agonia. O postez acum, ca să (nu) fie discuții.
Petru-Ioan GÂRDA
098061
0
Remarc în ordine:
- succesul de proporții al colegului meu de CUC, Ionuț-Daniel Țucă, al cărui talent, altădată contestat de unii confrați, se afirmă la modul exploziv; de menționat nu numai talentul, ci și spontaneitatea (remarcată deseori la întâlnirile clubului), care i-a adus și o sticlă de whisky;
- absența doamnelor, care l-a făcut pe Nelu Gârda să ia în brațe o ospătăriță tinerică, în disperare de cauză, sub ochii îngăduitori ai înțeleptului domn Gigea Gorun;
- abesnța moldovenilor din Chișinău (probabil ocupați cu organizarea propriului festival), dar și a moldovenilor din Iași, de obicei nelipsiți;
- prezența agoniștilor pe ambele podiumuri; dacă la epigramă, Laurențiu Ghiță și Ananie Gagniuc au luat mențiuni, în schimb fabulangii (vorba lui Laurone) Nelu Gârda și Florin Rotaru au dominat podiumul, ținându-se de mână, așa cum o fac adesea în ultimii ani.
Felicitări organizatorilor, premianților și cronicarilor!