Teodor Dume

da,un titlu care te trage de mânecă și șoptește ironic;hai, bă...citește
dar când pășești în poem, calci cu sfială pentru că discursul poetic e de un straniu rafinament chiar dacă imaginile sunt energizante.
simplitatea exprimării aduce valoare și-mi place modul în care se manifestă în toate textele anaidei

\"văd cum se pierd prin noi clipele
ca într-o rană deschisă pansată cu tifon

nu doare

nu sângerează

se umple

ar vrea să strige\"

cu bucuria lecturării unui poem bun și împlinit
stimă și considerație,
teodor dume,

mircea,
imaginile îmbobocesc sub pleoapele poemelor tale
și în inimile noastre aduceri aminte care dor
uneori plăcut, alteori...
sigur că nu vor mai exista niciodată locomotivele noastre. ele au plecat de mult...

un poem reușit, cu stări bine redate conturând sentimente și simțiri...

stimă,
același,
teodor dume,

domnule ștefan,
citesc mereu texte semnate ștefan ciobanu, numai că
nu las semn de trecere pe considerentul că nu pot
spune decât; îmi place. și poate ar deranja commul
meu prea lapidar. oricum poemele sunt scrise cu suflet
iar simplitatea exprimării adaugă un plus de valoare

poem bun cu întregul, iar finalul vine
ca o concluzie...

\"pe papainoage nu ești mai înalt
ești doar deasupra \"

citit cu plăcere,
teodor dume,

în prima strofă îmi place starea telegrafică din Eu, iar cea de-a doua vine cu informații finalizâd prin legătura reușită a stărilor (din început-sfârșit)

\"E atât de multă liniște în fereastra mea dintre blocuri
Încât nu mai e loc de dubii
Azi va fi prima zi de reduceri la supermarket\"

de la un capăt la altul se plimbă liniștea și îmi place...

citit cu plăcere,
multă stimă,
teodor dume,

carmen-manuela,
scrisul tău este inconfundabil. citesc tot ce scrii și uite că nu dau greș chiar dacă nu mă uit la numele autorului.
la fel nu las semn tot timpul pentru că oricum nu prea contează părerea mea, zic eu. dar știu că-mi place ceea ce citesc și nici nu mă prea omor după analize literare pentru că nu citesc eu ci sufletul...

\"moartea este lentă și chinuitoare
întind mâinile în căutarea unui echilibru
nicio frânghie nu mă poate scoate din tine
mă afund și mai mult
știu că nu trebuie să mă zbat\"

citit cu plăcere
un poem bun, adevărat
același,
teodor dume,

domnule gelu,
mă surprinde plăcut trecerea ta prin \"teritoriul intim\" în calitate de observator, înarmat cu multă sensibilitate \"zgândări\" acolo unde ar trebui să doară pe mulți. din poziția de obervator care poartă \"răsăritul\" în rucsac, (chiar asta încerci să faci în poem)ne amintești condiția umană, starea de suferință prin care trecem mare parte. și iată de ce nu mai eate un \"teritoriu intim\" ci unul pe care călcăm cei mulți...

poemul e unul superb, adevărat cu trăiri în care se regăsesc cei mulți
este lăudabil faptul că ați reușit, prin cuvinte simple chiar straniu de simple, să aduceți condiția umană în arenă...

\"cineva care să-mi spună o vorbă
cineva care să-mi dea senzația că sunt o ființă vie\"


mă bucur că am avut posibilitatea lecturării unui poem cum mai rar am citit în ultimul timp. prin acest text ați făcut un serviciu poeziei

stimă și sinceritate,
teodor dume,

după trei opriri la acest poem și după o lectură responsabilă las ca semn o umilă părere de cititor însetat de frumos.
textul fiind unul de dragoste care emană căldură din suflet, sentimentul este unul individualizat și nu putem emite pretenții în ceea ce privește trăirea...
din punctul meu de vedere este un poem bun. remarc o intensitate a trăirii stărilor chiar dacă oscilează ele aduc vibrația în poem și împlinirea.
urmele de liniște îmi plac, precum și imaginile (n pe metru pătrat de cuvinte)pe care mizezi, în mare parte și bine faci...

\"încă îți aud șoaptele pierdute în aerul înăbușit al lumânărilor ce ard pe covor
umbrele noastre împreunându-se pe tavan se iubesc cu atingeri dansante\"

cu sinceritate,
teodor dume,

dana,
mulțumesc mult pentru prima ta vizită în pagina mea, fapt ce mă bucură mult
gândul tău, ca o continuare, împlinește poemul meu.
te mai aștept,

stimă și considerație,
teodor dume,

andreea,
în primul rând îți spun bine ai venit în pagina mea. este prima ta vizită și mă bucură mult. îmi place modul în care ai privit sângerarea...
da, ai remarcat bine acea stare
vezi, că de fapt, fiecare strofă conține simboluri-cuvânt care definesc stările interioare și aici implicit; sângerarea...

te mai aștept,
cu sinceritate,
treodor dume,

cezara, minipoemul tău place
eo pată de liniște...
și concentrarea milimetrică a cuvintelor.
ai un stil cu pretenții și-l stăpânești foarte bine.

\"mă ții strîns
sub pleoape
până când îți curg
printre gânduri
ca o șoaptă\"

citit cu plăcere,
stimă și considerație,
teodor dume,

teodora,
textul de față este primul fruct al curajului cu care defilezi printre cuvinte.
îmi place ușurința cu care deschizi poemul și modul în care transmiți mesajul.

remarc
\"pasăre răstignită de fulger
pe crucea tăcerii\"
(...)
\"după moartea lui
s-a întors acasă liniștit ca înserarea\"

aștept noi poeme
cu sinceritate,
teodor dume,

o idee generoasă care prinde contur prin siguranța exprimării

\"Și pe această femeie crește roua
din sânul ei culegi petale de trandafir\"

citit cu plăcere,
cititor 48
stimă și apreciere,
teodor dume,

doruleț,
mulțumesc pentru că ești un cititor fidel textelor mele
și acum câteva precizări;
vezi că poezia pornește din titlu- sângerări
citește cu atenție textul și ai să remarci sângerări în fiecare strofă. asta e ideea...desigur că n-o să afli cuvântul postat de n ori, dar mesajul asta transmite și e un proces larg cu multe nuanțe și sensuri; sângerare, a fi îndurerat, a suferi, a face să sufere, a curge, a îmbolnăvi, a răni și altele...
te aștep cu drag oricând,
cu prietenie,
teo

emil iliescu,
din nou o trecere care mă face să te simt aproape de mine și textele mele.
sigur că am vrea să fim vindecați cu liniștea unui curcubeu...
stimă,
teodor dume,

adriane,
de dragul ideii, în mod prietenesc, ți-aș sugera să revii asupra discursului poetic din prima parte a poemului.
mie îmi place finalul

\"poate toate aceste lucruri
sunt doar niște pași
făcuți ca și cum
alături de tine
aș fii eu.\"

cu prietenie,
teodor dume,

citit cu plăcere

\"te strecori sub rană
ca un detaliu tandru și inconștient\"

\"sunt poetă doar primăvara\"
când sufletul înmugurește
de tăceri...

multă stimă,
teodor dume,

o redare deosebită a momentului trecerii dincolo...

\"au plecat pe rând,
fiecare cu un pumn de țărână
în aer era miros de piatră
și crivăț

amintirile încă mai ard în crematorii\"

citit cu plăcere
un text bun
stimă,
teodor dume,

Nuța Crăciun,
da, nuța, ai remarcat bine \"pasul timpului\" și desigur aici e vorba de pasul timpului din noi. am mers mult prea mult și iată-ne ajunși la capăt. privim, mulțumiți ori nu, vrem să mai facem câte ceva înainte de plecare dincolo...dar constați că nu se mai poate și primele semne apar dureros...
mulțumesc de trecere și interpretate
te mai aștept,
același,
teodor dume,

ioana matei,
trecerea ta mă bucură precum și punctările cu loc de interpretare...
ai surprins foarte bine ideea. ai redat-o restrâns dar sugestiv...
e o plăcere să te am oaspete în pagina mea
stimă,
teodor dume,

Liviu-Ioan,
da, ioan și viața e o tulburare și uite că vine momentul în care faci un bilanț al trecerii și surprins constați că nu mai poți. atunci îți spui; sigur sunt ultimul trecător prin mine și orașul cu o singură biserică(trupul) devine pustiu...privești sus și vezi primul semn...păsările care se rotesc, strecori o lacrimă în batista neputinței și taci...pentru că știi ce urmează, dar când?
și atunci îți reiai rolul de bărbat și replici; oricum nu-mi pasă...
cu prietenie,
teo

nelu Jorz,
mă bucur atunci când cineva îmi spune că l-am încântat prin textele mele
și că ele mișcă plăcut sufletul...
prezența ta îmi dă încredere că ceea ce ai remarcat mă face să fiu mult mai atent.
te mai aștept,
stimă și prietenie,
teodor dume,

doru emanuel iconar,
prezența ta mă intinerește deși ai punctat bine; tristețe, dezamăgire, durere și de ce toate astea?
poate am ajunsl a limită și trupul meu(orașul cu o singură biserică),a obosit, nu mai luminează ca în alte dăți și e foarte dureros, doruleț, când ai vrea...și nu poți...
în completare citește răspunsul dat lui liviu-ioan mureșan.

te mai aștept,
cu drag,
teo

nuța crăciun,
m-am obișnuit cu eleganța textelor tale care printr-o exprimare cu efect mă invită la lectură și iată-mă iar în pagina ta.
(sper să nu deranjez)

\"eu cred iubitule că am și murit
deși am jurat\"

citit cu plăcere,
teodor dume,

mircea,
pregătisem un comentariu încă de la prima postare când nu cumpăraseși peria mare de sârmă, dar când să-l trimit, poemul dispăruse...
m-am supărat tare de tot crezând că \"cineva\" l-o fi \"plasat\" altundeva ...fără să știu că l-ai scos pentru îmbunătățiri și bine am făcut că n-am ripostat...
ce să zic...ca de obicei ne încânți.un poem cu fior de dragoste pe caretu , ca autor, îl simți diferit... mă bucur că ești bogat sufletește. și că mai ai \"hrană pentru încă/ o eră glaciară\"

și finalul...finalul este unul deosebit!

\"să-mi curăț crucea
cu o perie mare de sârmă\"

stimă și multă prietenie,
teodor dume,