timpul este doar acul unui compas

domnule ștefan,
citesc mereu texte semnate ștefan ciobanu, numai că
nu las semn de trecere pe considerentul că nu pot
spune decât; îmi place. și poate ar deranja commul
meu prea lapidar. oricum poemele sunt scrise cu suflet
iar simplitatea exprimării adaugă un plus de valoare

poem bun cu întregul, iar finalul vine
ca o concluzie...

\"pe papainoage nu ești mai înalt
ești doar deasupra \"

citit cu plăcere,
teodor dume,

dl. Teodor Dume, important este ca cititi. nu trebuie neaparat sa lasati semn, dar nici sa va infranati in a lasa cine stie ce motive. atata cat comentariu este in limita textului, e foarte bine
va multumesc de trecerea verbalizata:)

daca timpul nu exista și ,,omul mare\'\', exista doar copilul care nu poate
încă să urce pe papainoage, dar si-o doreste, mai ales din curiozitate.Poem -meditatie.

copilul ajunge pe papainoage pana la urma. si asta e bine, zic eu, in ciuda ametelii ce il cuprinde:)

La mine prosoapele erau. Cum fetele de masa se schimbau mai rar si erau prosoape felurite, am ramas cu ele intiparite in minte. E placut aerul copilariei din inceput.

fiecare avem alte repere in viata, si e normal:) ramanem cu starea care se aseamana:)