Omul trup-suflet

Teo, in poezia aceasta te-ai intrecut pe tine insuti,redai atat de clar stari emotionale cititorului prin prisma transpunerilor gandurilor tale in cuvinte.ele devin un liant omogen care se concretizeaza de la vers la vers.O creatie stilistica care lasa ceva in urma dupa ce o citesti.iata si pasajul care mi-a placut cel mai mult:
,,eu aici la capătul sculptat în os
cu un nume de trup neterminat
așteptând în gara cu peronul
pe o singură parte\'\'...
emotionant,,
Succes!
Cu multa consideratie,
Radun.

radune,
e o plăcere trecerea ta.
commul generos mă face să cred că știi să te uiți, uneori, și în spate...
în prima parte am încercat să descriu foarte pe scurt cele două \"priviri\" trupul și sufletul aici pe pământ când ele sunt împreună, fără a da prea multe amănunte. apoi înspre final am conturat foarte puțin plecarea dincolo. de fapt am punctat doar momentul rămânerii aici a trupului și misiunea sufletului după despărțirea de trup.
să știi că acel moment plăcut ție mi-a plăcut și mie cel mai mult și evident concluzia la suflet, parte care am redat-o sub formă de haiku (doar formă și atât)păstrând câteva elemente silabe 17 rânduite 5-7-5. sigur că aici în desfășurarea poemului nu are nicio importanță această tentă.
mulțumesc mult
te mai aștept

cu prietenie,
teo

Teodor: mereu in asteptare,in cautare, invaluit intr-un fel de lumina difuza a unei tristeti impletite cu un fir firav de bucurie. Asa te vede cititoarea de mine acum...o fotografie gri-de seara frumoasa...o seara buna iti doresc!

da, maria
bine surpris < o fotografie gri de seară frumoasă
mulțumesc de trecere și semn
cu sinceritate,
teodor dume,

Teodor,
am citit cu interes. un poem al starilor launtrice, conflictuale. aplomb, miraj, re/constuctie. atentie la re/explicatii...

cu prietenie,

In zilele astea pacatoase m-am tot gandit... imi ziceam gata, acum, acum s-a sfarsit Dume... cum Dumnezeu pune/aseaza/se zideste intre cuvinte, raspicat
limpede, curgator precum Domul nelinistit... incepand de la EL(Omul cu două priviri/doua maini/doi ochi...\" spre celalalt El( daruitor indefinit purtator de suflet)
Iata ca m-am bucurat si intrista citind! Fain poete!Un cer instelat! Ganduri mandre!

petruț,
mulțumesc de trecere și atenție.
o să țin cont de sfat. voi fi mai zgărcit la cuvinte...
te mai aștept.

stimă,
teodor dume,

3d,
drumul lui dume e prea bătătorit. nu mă pot împotmoli așa ușor.
mulțumesc mult pentru semn. știu c-ai fost ocupat în ultrimul timp.
dar nu-i bai. timpul rezolvă totul
să ne citim cu bine

toată prietenia, 3d
teodor dume,

nu e usor sa concretizezi notiuni si stari abstracte, sa faci din suflet un alt ochi, lasat langa Dumnezeu, ca astfel sa vezi pretutindeni.
\"doar el sufletul -
o esență veșnică
pentru trupuri noi\"
poemul e cand patimas cand sobru, cuminte cat sa mentina echilibrul intre real si ireal, inversunat cat sa dezbrace omul de toate bolile trupesti si spitiruale.
asta am vazut eu.
cu prietenie,
andrei t

andrei,
ai văzut bine și interpretat la fel de bine
\"ochiul sufletului lăsat lângă Dumnezeu\"
îmi place cum intri în poem și faci trimitere la ceea ce simți
și vezi dincolo de cuvânt.
mulțumesc de trecere și semn
te mai aștept,

cu prietenie,
teodor dume,