Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Echilibru

1 min lectură·
Mediu
mă distanțez încet
și capătul desprins de mine
devine subțire parcă nu mai sunt
mă comprim suficient de mult încât
inima mi-o așez în palmă ca și cum
nu a fost niciodată a mea...
mă desprind și de mine
să privesc suspendat între
cimitirul de suflete și trupul
în care locuiam odată...
echilibrul mi-l ține lacrima
din capătul crăpat de lumină
și mă bucur că durerea se plimbă
printre degete ca o dragoste
ce nu-mi aparține...
locul în care
nu se mai întâmplă nimic
se distanțează încet
și capătul desprins
devine altul...
085660
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
92
Citire
1 min
Versuri
20
Actualizat

Cum sa citezi

Teodor Dume. “Echilibru.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/poezie/1781576/echilibru

Comentarii (8)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@bejliu-anne-marieBA
Bejliu Anne-Marie
observator al propriului drum
către Sine...
în palmă,inima devine
o simplă cupă
plină de iubire

se contractă,destinde
și iar ,și iar...

când vom învăța să privim,
cu ochii deschiși,
înțelepciunea ei?

...să creștem scăzând
să cuprindem în noi
întregul rod al Iubirii
de Sine
și
de Sinele Existenței?

vom ști atunci
că orice capăt
e un început
și orice început
devine un capăt
fără de care
nici nașterea,
nici moartea
nu ne-ar mai împlini
în vidul plin...

O seară plină de pace și lumină!
Anne-Marie



0
@nicolae-tomescuNT
nicolae tomescu
O viziune asupra momentului încetării unei existențe
\"locul în care nu se mai întâmplă nimic\" poate fi și locul unde nu s-a întâmplat nimic
mi se pare superb \"echilibrul mi-l ține lacrima / din capătul crăpat de lumină\"

Cu gânduri bune
0
@teodora-popescuTP
Teodora Popescu
Echilibrul, niciodata atins pană la găsirea sensului ființării...avem însă LACRIMA prin care ochiul vede mai bine și care „doare”…
Mulțumesc pentru : “eu jefuiesc o lacrimă” (Hoț de lacrimi); “lacrima o să ne țină echilibrul/chiar dacă viața va fi aceeași” (Să mă chemi); “mă rostogolesc din lacrima unui înger”(Încă o noapte pe cer); ”clipocitul de lacrimă doare” (Între credință și blestem); “o lumânare aprinsă/ce pâlpâie intermitent/în lacrima prinsă/între buze”(Inflație în ani); “ dedesupt doar o lacrimă ruptă/clipocește într-un colț de batistă”(Ultimul trecător prin mine); “lacrimile niște risipiri/de trupuri înfiripă plecări/să poată respira chipul...”(Căutări); “sunt Eu/mai inofensiv/ca lacrima/care scuipă suferinți” (Îndemn);“ei nu plâng/să nu-și trădeze liniștea/…/și doare fără lacrimi”(Urme pe suflet); “sângele fraged/ ascunde sub piele/bătăile zilei/hrănind o lacrimă” (Fluture gând)...
Cu stimă,
Teodora Popescu
0
@teodor-dumeTD
Teodor Dume
anne.marie,
mulțumesc de trecere și semn.
mă încântă fiecare aplecare asupra
textului meu
cu sinceritate,
teodor dume

nicolae tomescu,
trecerea mă onorează. mă bucur că a plăcut
ceva din poemul meu. interpretarea este bună
mulțumesc
vă mai aștept
cu stimă,
teodor dume,
0
@ioana-bolbaIB
ioana bolba
uite ce frumos stii sa te desprinzi!chiar daca in locul ala nu \"se mai intampla nimic\", se intampla sa fie lumina si o lacrima sa te tina de mana,de inima, de suflet.
multumesc de trecere si de vorbe,
cu drag,
0
@teodor-dumeTD
Teodor Dume
teodora,
mulțumesc pentru efortul făcut în alcătuirea acestui mănunchi de versuri din poemele mele.mă bucur că mi-ai călcat pragul (virtual)și ai poposit în pagina mea culegând flori de cuvinte...ți-le dăruiesc cu drag,
te mai aștept
stimă și sinceritate,
teodor dume,


ioana bolba,

trecerea ta onorează și bucură
semnul lăsat e unul de suflet
te mai aștept
stimă și considerație,
teodor dume,
0
@doru-emanuel-iconarDI
Doru Emanuel Iconar
„inima mi-o așez în palmă ca și cum
nu a fost niciodată a mea...”

Cred că inima nu ne aparține niciodată. La început o dăruim părinților, familiei, apoi prietenilor, apoi oamenii se îndrăgostesc, au propriile familii, copii, nepoți. Tuturor oferim câte o parte din noi. Iar în drumul nostru ne însoțește „lacrima”.

Cu prietenie

Doru Emanuel
0
@teodor-dumeTD
Teodor Dume
doruleț,
mulțumesc de trecere și semn
așa este...în drumul nostru (ultim) doar lacrimi...
succes la teze!

cu prietenie,
teodor dume,
0