Trecerea trupului pe lângă timp

Teodor Dume, căutarea unei alte lumi e o desprindere de edificiul din lut, tu privești somnul peste trecere ca o adormire alături de Dumnezeu în lut, în umbră! Versurile tale au scos trupul din timp, i-au pregătit o trecere pe lângă timp, e o metamorfoză trup-suflet. Frumos în sens poetic! E o umbră de îndoială uneori, \"acoperindu-mi goliciunea
cu singurătate\", care se pierde într-un crez \"undeva
la marginea trupului
așteaptă o viață\".

Un scriitor își domină creația prin personalitate!
Exprimarea filosofică ține de adâncimea sufletului!
Facultatea dominantă este trăirea intensă a propriei vieți, fără de care nu ar putea înțelege pe acel temperamental om de lut!
Jertfa de sine înseamnă desăvârșirea!
Iar dragostea e bucuria de a trăi în Cuvânt!

Aprecieri!

Cu drag,
Cristi

și aproape de versurile mele. mulțumesc mult. dacă am îmbătrâni tăcut fără să trecem pe lângă timp, măsurându-ne în ani, am fi poate mai buni ori mai răi

cu mulțumiri,
același teodor dume,

poem parca *locuit* de efemer si de cautarea sensului...se opreste la margine, deschis...mai departe?...intreaba acum visul si o singuratate...

\"fără să știu pe marginea
cărei lumi o să umblu
întru împlinirea luminii\"
frumos!

frumos spus!. mulțumesc de trecere și comentariu. sunt onorat. vă mai aștept,

același,
teodor dume,

mulțumesc. ai punctat bine. trecerea ta e o plăcere. te mai aștept.
îmi place cum ai \"văzut\" mesajul

cu sinceritate,.
teo

...și dacă timpul nu există decât în literele așternute în paginile goale ale cărților nenăscute,rămâne doar clipa rătăcită printre frunze.
Ramuri de vis, în care oglinzile au rămas să numere cioburile secundelor de singurătate...

Pălmuim vidul din noi neștiind că e singurul care ne mai primește, conturând naiv cerul acuns odată cu el în profunzimile nepătrunse ale sufletului...un biet călător în care, forța flăcării ne păstrează în pumni darul de a fi vii dincolo de vârste

Lumină în suflet și în gând!
Cu respect,
Anne-Marie

frumos, spus!.mulțumesc de comentariul amplu și bine redat.
pagina mea vă așteaptă cu drag

același,
teodor dume,

ce ziceti de:

o să mă retrag în umbră
și-o să împart lutul cu Dumnezeu

?

și onorează și pagina mea. propunerea e binevenită. am și adus modificările. mulțumesc pentru gest. mai rari colegi pe site ca să vină cu propuneri constructive. vă mulțumesc încă odată.

stimă și comsiderație,
teodor dume,

Pasul \"noptii fara talpa\" striveste tarziul sub apasarea sa,singuratatea se frange sub aripi de fluturi in spaima umbrei vietii cea fara de viata in care \"vom imparti lutul\" demiurgic cu Dumnezeu.
\"Imi adun umerii\"cu smerenie Teodore pentru a-ti multumi pentru acesta poezie.