Jurnal
poate într-o zi...
carte:lacrimi de pe altarul trupului
1 min lectură·
Mediu
surplusul vorbelor le-ai atârnat
de ușa dulapului ca pe un umeraș
cu haine pregătite în fugă
pentru drum
doar lumina împachetată
între pleoapele abia deschise
pâlpâie obscur
în cameră un labirint
de vise neterminate
așteaptă clipa prin care
te strecori în zi
durerea se curbează și
zgârâie înăuntru
dar nu spun nimic
în jurul meu multă liniște
și un tic-tac obosit...
dimineața se agită în mine și
nicio altă chestie
care
să mă facă
să-ți răspund la salut
poate într-o altă zi...
053.492
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Teodor Dume
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 82
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Teodor Dume. “poate într-o zi....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/jurnal/13891167/poate-intr-o-ziComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
BIDomnule Teodor, am citit poemul cu plăcere. Am rezonat în special cu ideatica și mesajul din str. 1.
\"doar lumina împachetată
între pleoapele abia deschise
pâlpâie obscur
în cameră un labirint
de vise neterminate
așteaptă clipa prin care
te strecori în zi\"
Aceste versuri le consider a fi de suflet.
Într-un limbaj frust, ultimele 4 versuri reflectă o anume indispoziție asezonată cu o stare de lehamite și plictis. Cred că fiecare din noi, are cel puțin o zi pe săptămână când reacționează astfel față de tot și de toate.
Cu stimă și prietenie,
Eugen Bot
\"doar lumina împachetată
între pleoapele abia deschise
pâlpâie obscur
în cameră un labirint
de vise neterminate
așteaptă clipa prin care
te strecori în zi\"
Aceste versuri le consider a fi de suflet.
Într-un limbaj frust, ultimele 4 versuri reflectă o anume indispoziție asezonată cu o stare de lehamite și plictis. Cred că fiecare din noi, are cel puțin o zi pe săptămână când reacționează astfel față de tot și de toate.
Cu stimă și prietenie,
Eugen Bot
0
TDdiana,
mulțumesc de trecere, semn și apreciere. te mai aștept
același,
teodor dume,
mulțumesc de trecere, semn și apreciere. te mai aștept
același,
teodor dume,
0
AZPot uni dar în dragoste parcă despart. Singurătatea - frumos surpinsă într-un poem care mie îmi vorbește de un \"doi\" în impas iar fiecare fuge în felul lui de o teamă necunoscută și totuși dureroasă. Frumos poem! AZ
0
TDeugene,
mulțumesc pentru punctarea atent făcută. te mai aștept.
da, finalul s-a vrut să fie altfel...
anca,
da, ai remarcat bine. sigur este vorba despre *doi*
mulțumesc de trecere și semn.
cu sinceritate,
teodor dume,
mulțumesc pentru punctarea atent făcută. te mai aștept.
da, finalul s-a vrut să fie altfel...
anca,
da, ai remarcat bine. sigur este vorba despre *doi*
mulțumesc de trecere și semn.
cu sinceritate,
teodor dume,
0
cu respectul cuvenit,Diana SLAVU