dilemă

Cred că ar mai fi de lucru la formă. Acum, fiind tentată spre rime, am încercat ceva. E mai mult o ciornă. Poate îți este de ajutor. De revenit asupra poeziei, cred că ar merita. Să elimini rimele și repetițiile și să îi imprimi un ritm. Sau să încerci varianta cu rimă.

tu, soare, care-adesea ne privești de la zenit,
tu, care-ți știi identitatea și menirea,
să-mi spui: eu, la crepuscul, sunt amurg ori răsărit?

amurgul e lumina muribundă
sau întunericul care se naște?
iar răsăritu-i beznă care moare
sau e lumina care reapare?

mi-ești cea dintâi și ultimă-alinare!
amurgul e privirea peste care
mi se așterne noaptea în șoptire,
iar răsăritul îmi păstrează visul în privire,
pe când mătasea nopții se împrăștie în zare

varianta ta este mai reușită și, chiar dacă este inspirată din textul meu, zic că este destul de originală
cât să o păstrezi și să o revendici
nu vei întâlni opoziție din partea mea :)
dacă vrei să eviți vreo critică, poți să adaugi o notă de genul
cover Dilema lui Tego :)

chiar îmi place versiunea ta, iar textul are la origine o discuție purtată de noi doi pe un alt text de al meu

Mi-a plăcut cum sună cover. :)) Aș încerca pentru amuzament, dar ar mai fi de lucru pentru ritm și rime, eventual pentru o "poantă" de final. Nu știu dacă o fac. Să văd. Dar tu nu ai chef să modifici un pic această variantă? :) Desigur, nu e obligatoriu. Îmi amintesc discuția acum. :)

mai bună, oaspeții se înghesuie la tava ta, eu cum să mai schimb rețeta?
recunosc că îmi place și gust și eu
cum nu sunt invidios, chiar nu mă feresc să fac asta
așa că, te trag de mânecă și aflu rețeta, poate data viitoare reușesc și eu

sincer, nu știu dacă modific ceva la text, acum doar mă bucur de interacțiune

oricum, mulțumesc!

dacă e cu steluță dilema înseamnă că s-a dus amurgul și ceru-i senin

mulțumesc pentru apreciere!