ziduri sub oase

în fiecare oraș este un oraș vechi și un altul nou ăla vechi se subțiază până devine cartierul vechi apoi pe la periferie moloz până când crește un corcoduș pe acolo și ai impresia că e lumea în cea de-a opta zi dar e doar un loc de stat la umbră pentru un vertebrat care încă mai are toate coastele printre clădirile noi sunt păstrate câteva clădiri vechi chiar și unele ziduri dărâmate și dacă-s mai multe zicem că acolo-i centru vechi chiar dacă centrul s-a mutat într-o altă parte a globului e ca în jocul ăla cu bețele în care încerci să iei cu tine marginile ca să ai ce aduna la urmă în mijloc nu te arunci ca să nu dai rândul complicat mai este să fii oraș peste un alt oraș peste un alt oraș până când devii zonă de interes pentru arheologi și te caută ăia prin măruntaie ca să vadă pe unde își doseau strămoșii averile că de nu le-au dosit le-au găsit căutătorii încă de pe vremea ruinelor nimic nu s-a schimbat au pus în urmă cu mii de ani oasele peste ziduri casele peste oase iar acum săpăm să facem poze așa și peste alte mii de ani ne vor scoate la iveală unii care ori ne vor considera zei ori proștii pământului că după noi nu se știe și bine e că nu se știe altfel la cât de pătrunși suntem de propria aură ne-am pregăti osanalele sub toate formele posibile ca să fim siguri că la noi se referă