Silvia Goteanschii

Unele poezii captează atenția prin mesaj, altele prin imagini, altele se bucură de amândouă în cadrul unui proces de evaluare deși, din perpectiva celui care le scrie, totul este dozat cum se poate mai bine. Imagistica poeziei m-a determinat să las sub acest text semnul meu de apreciere, deoarece mesajul despre care autorul vorbește, la mine ajunge cu totul altfel. Tricota țevi de eșapament înfundate noaptea cu lună plină pe patinoar / aici văd o scenă largă, sticloasă, o lumină slabă, un personaj care încearcă să-și repară acordeonul stricat ca să cânte ( sau poate o fi vorba despre talentul:) lui liviu, care este convins că aceasta nu este lipsă, ci este doar înfundat pe alocuri, așa cât să înțelegem că e vorba de o ardere internă ). Chițăiau șoarecii să doarmă pe veci păpădii – m-a luat cu dureri de cap, e drept, șoarecele care poate fi păpădie, apoi, m-am gândit că dacă e vorba de somn pe veci, de ce să nu poată fi șoarece într-o altă viață, albăstrea, dacă poate fi păpădie, iar dacă poate fi albăstrea… ( aici, acum nu-mi recunoașteți meritul, dar mâine, acolo, poate fi altfel). caii pe cer zburau valsuri se rostogoleau ca porcii pe la apus – cei care se bucură și strălucesc pe scena mare, cu lauri, virtuți, și croiesc marele adevăr literar, în realitatea din spatele scenei...se schimbă la …față, dar să știi, Liviu, doar părerea mea: în fiecare cal există și un porc). Etc. etc. Iar ultima strofă, tinere ține minte îmbucătura aceasta cu miros
de sirenă, autorul poară un dialog cu sine însuși, sau poate e un mod de a-i atenționa pe cei tinerei, care se aruncă să tragă de acordeonul poeziei, căci sirena, deși e frumoasă, nu există și nici nu e toată trup…are coadă de pește. ( sau un fel de “nu zaieț, pagadi!” –las că vă arăt eu). Acordeonistul trage și împinge burduful, poate vede și aude cineva.

Maria, mulțumesc. Sunt convinsă, lui Alioșa interpretare asta i-a plăcut tare mult.

( v-am citit biografia, dacă o cunoașteți cumva pe corj rodica, de la de știinte juridice, lăsați-mi un semn pe adresa de mail )

uguie viforul părul frumos al femeilor
e destulă zapadă de pus, în cazane la foc - place finalul, Ioan.
Ar fi fost bine dacă explorai mai mult ( și mai bine ) ideea asta...la mașina de scris.

Teodora, acuma am văzut și comm-ul tău. Găsești toată informația pe net. Sunt sigură că o să-ți placă să urmărești aventurile lui, împreună cu crocodilul Ghena. Multumesc!

Multumesc frumos, Cristina. Chiar îmi pare bine să știu că ești de multe ori aici. Cât despre steluțe, sunt convinsă că nu mai ai mult până la acel nivel.

strofa II>

aș renunța la tot ce umrmează după ..mințile, adică la > să-mi plesnească sufletul să mă pună la zidul singurătății

strofa III > as scoate versul care urmeaza dupa olmuri ...

și aș continua:

chiar dacă aș ieși afară din casă
să nu pleci

să nu pleci chiar dacă aș putea adormi cu tâmplele pe
stratul acesta gros de zăpadă să mi se învinețească până spre moarte
sufletul vuuu suflă prin coclaurii din mine

auzi tu cuprinde-mă cu propriile-mi gânduri

in cheia in care am citit si am aratat aceste mici deficiențe, un text foarte bun. opinia mea, da, iar daca ai opera niste schimbari, chiar recomandabil

felicitari, tyly-tyly

am fi putut lua dunărea, cu trupul ei pești și de barje
ȘI s-o împletim în cuvinte grele, adevărate - dă mai bine la cititre fără ȘI

frumoși ca două stârvuri de îngeri de cristal – chiar dacă vorbești de îngeri, nu știu cum ar putea să se potrivească frumosul cu stârvul; strofa 5 ar putea „ființa” și fără acest vers care, deși are un quelque chose care acoperă stridența.

și ultimul vers, vezi tu ce-i lipșește...doar dacă n-ai „scăpat” cu intenție niște caractere..

Prima strofă este de-a dreptul minunată, cu disprețul ei nobil față de toți și de toate ... la fel și treia. Plăcut mult poemul ăsta DACÃ, chiar de n-a fost cu efect cauzal, în realitatea lui. Dar modul în care ai transformat trăirea în cuvânt m-a determinat să te felicit pentru o poezie bună.

O poezie superbă, o poezie-scenariu, pentru că am reușit s-o trăiesc și eu Ottilia, prin cuvintele tale care sunt niște indicații de regie, aici. Iată cum o poezie scurtă se poate bucura și de o suprapunere reușită de planuri, și de o multidudine de sensuri. E excentrică, fantezistă, tulburătoare și încordată. Tot mai bine, tot înainte, așa.

Îmi place foarte mult, pe lângă imaginea în ansamblu, ideea oamenilor care se (des)fac și nu se mai (re)fac… și dacă totul e simplu – ca foile de ceapă ( bună tare comparația ) de ce îți tot vine să întrebi de mama și de tata cum s-a ajuns la ;o poezie deosebită care reușește să combine starea de visare cu realitatea imediată – de la lumina care stă în felinare ai ajuns reușit la carnetul de prăjituri ( fără a cădea în distonanță), ca mai apoi, delicat în cuvânt, dar tulburător în sens, să închei cu uterul gol –
“atât de ușor până când șira spinării se-ntoarce singură după înveliș în pământ”. frumos a ajuns această poezie la mine, Lavinia !

La multi ani, Eugenie !!!

cu zâmbet, cu veselie, cu sănătate, cu inimă !

Și dacă eu n-am vrut să sune ca un oracol, Guglie?

heu, malum predictor!

heu, nefas !
ar fi trebuit să-l vezi dansând un "tutti frutti" :-p)

adriana
mi-e cam greu să-ți spun ție asta, dar

de la fugara încoace nu mai ești tu ( sună aiurea, știu )
dar parcă nu mai scrie ada li cea căreia îi admiram aproape orice poezie

ai scris aici, cu alte cuvinte, e adevărat, ce ai scris și în ultimile tale 10 texte și în toate

din păcate, nimic care să trezească interes

să nu mi-o iei în nume de rău, dar nu pot să tac ( am eu obiceiul' ăsta rău, poate atunci când ar trebui )

iarasi, o poezie care merită reco

revin cu un comm mai "ca lumea" în timp util :)

anca,

O fi un regionalism mășcatul ăsta, mie îmi e familiar. Și pe mine mă înfrigurează versul acela, dar când mă ia cu frig, fug la gică petrescu pe youtube, are el o căsuță "a noastră" cuibușor de nebunii" :)

mulțumesc pentru lectură și semn; ca întotdeauna, vii cu o bucurie și o căldură contagioasă!

marian,

despre ultimul vers, sunt convinsă că fără, ar avea de suferit pulsul acela de care spui chiar tu; cred însă că toată buba e cuvântul bordel, nu la nivel de înțeles, ci la nivel fonetic; de asta am să-l înlocuiesc cu tractir, am citit cu voce tare, pare mai bun fnalul așa și mai puțin șocant, chiar dacă e vorba de un sinonim.

mulțumesc pentru lectură, semn și melodie ( plăcută trimitere ) !

Am scris tocmai ca sa zgaraie putin /e pere, dar modific, de dragul gramaticii:) cu rusine zic, n-am stiut nimic de acest stelian morosanu; am cautat pe google, dar n-am gasit mare lucru, caci m-ai facut curioasa cu denumirea aceea de carte.
Da, n-a fost nicio sirena, dar ai aparut tu c-o lumina, multumesc pentru lectura si semn !

multumesc, Nuta!
am schimbat titlul, pentru ca aveam sentimentul ca nu se prea potriveste cu restul. despre deget, comuna chestia< cu varful limbii ramai cu un gust placut, salin :)

multumesc Ottilia, pentru căutare!

va multumesc frumos pentru lectura si semn, domnule Mihalache

aa

și dacă nu-mi taie cineva mai lucid macaroana :)

fain acolo la alternativa îmbrățișării.