Poezie
A plouat peste cealaltă jumătate a orașului
pentru C fata din frunze
1 min lectură·
Mediu
plouă peste jumătatea cealaltă a orașului
se întâmplă vinerea plouă peste
cusătura care ne ține în viață
ca o lună roșie fără noapte
tu peștele guppy sângele meu apă dulce
uneori îl sun pe tata
seara după șapte
să-l întreb cum se desface un om de alt om
el spune după ce închide ochii un pic
el spune că oamenii se desfac simplu
ca foile de ceapă
cel mai simplu se desfac oamenii
unul pleacă celălalt ramâne leagă vertebre
leagă
iarbă cu iarbă
atât de ușor până când șira spinării se-ntoarce singură
după înveliș în pământ
mama nu tace
dă-mi și mie fata
și-ncepe să-mi spună despre felinare sau
felul în care stă drept lumina în ele
picătură cu picătură
umbră cu umbră
bărbat cu femeie
cum ar trebui să-și lipească unul spatele de celălalt
într-o dungă a oaselor
ca un copac dat cu var de la jumătatea aerului în jos
peste câteva minute scoate caietul de prăjituri
am spart nuci
nucile pot fi cuvintele de dragoste ale păsărilor
la început sunt verzi pe urmă iau culoarea inimii
ca un uter gol
073.715
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lavinia Micula
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 182
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Lavinia Micula. “A plouat peste cealaltă jumătate a orașului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lavinia-micula/poezie/13999410/a-plouat-peste-cealalta-jumatate-a-orasuluiComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
pot face. pot.
până una alta, te salut din orașul în care astăzi ninge, mâine plouă.
până una alta, te salut din orașul în care astăzi ninge, mâine plouă.
0
dacă poștașul ar deveni de mâine pestriț toată lumea ar crede că oamenii sunt păsări
ori aceasta se poate desigur dar îți trebuie un poem din care să pleci un poem din care să pleci...în care să te întorci
am vorbit la revista argeș una dintre cele mai importante din românia să publicăm un poem al laviniei
dumneavoastră care desigur vă bucurați mereu când cineva este lăudat sunteți fericiți știu asta
poemul semnat de lavinia este felia de pâine al acestui cotidian în care se iubește pe furiș în care se moare în cratima unei zile dincolo de răsărit
uneori mâinile sunt ca nucile din care zboară păsări
fericit bărbatul care te iubește
ori aceasta se poate desigur dar îți trebuie un poem din care să pleci un poem din care să pleci...în care să te întorci
am vorbit la revista argeș una dintre cele mai importante din românia să publicăm un poem al laviniei
dumneavoastră care desigur vă bucurați mereu când cineva este lăudat sunteți fericiți știu asta
poemul semnat de lavinia este felia de pâine al acestui cotidian în care se iubește pe furiș în care se moare în cratima unei zile dincolo de răsărit
uneori mâinile sunt ca nucile din care zboară păsări
fericit bărbatul care te iubește
0
Distincție acordată
Îmi place foarte mult, pe lângă imaginea în ansamblu, ideea oamenilor care se (des)fac și nu se mai (re)fac… și dacă totul e simplu – ca foile de ceapă ( bună tare comparația ) de ce îți tot vine să întrebi de mama și de tata cum s-a ajuns la ;o poezie deosebită care reușește să combine starea de visare cu realitatea imediată – de la lumina care stă în felinare ai ajuns reușit la carnetul de prăjituri ( fără a cădea în distonanță), ca mai apoi, delicat în cuvânt, dar tulburător în sens, să închei cu uterul gol –
“atât de ușor până când șira spinării se-ntoarce singură după înveliș în pământ”. frumos a ajuns această poezie la mine, Lavinia !
“atât de ușor până când șira spinării se-ntoarce singură după înveliș în pământ”. frumos a ajuns această poezie la mine, Lavinia !
0
Florian,
cel mai mult îmi place că ai vorbit un pic despre bărbatul care mă iubeste. va fi încântat. apoi, amintind despre poștași, reviste importante, poeme, păsări, publicații, acestea sunt ca nucile care ne cad în cap uneori. unele ne trezesc, altele ne amețesc...
Silvia,
mulțumesc pentru lumina din cuvinte. o văd de la jumătatea aerului în sus.
cel mai mult îmi place că ai vorbit un pic despre bărbatul care mă iubeste. va fi încântat. apoi, amintind despre poștași, reviste importante, poeme, păsări, publicații, acestea sunt ca nucile care ne cad în cap uneori. unele ne trezesc, altele ne amețesc...
Silvia,
mulțumesc pentru lumina din cuvinte. o văd de la jumătatea aerului în sus.
0
ca vazui ca suntem colocatare ale aceleiasi urbe, ninsa acum pana la geaamuri...
e o poezie care te lasa gura casca aici, si, mai mult decat atat, m-am regasit atat de tare in ea, de m-am speriat (inclusiv faza cu vorbitul la telefon cu tata si mama care nu mai tace... :D)
mi-a placut la nebunuie peste gupy si apa dulce (de ce neaparar gupy? are vreu sens gupy? e unul dintre cei mai banali si urati pestisori, dupa parerea mea... atat doar ca e rezistent si se-nmulteste tare repede si mult.... ;)), cuvintele 0 nuci verzi ale pasarilor, culoarea inimii, dar si acele sfaturi ale tatei despre cum se desprin oamenii ca foile de ceapa si intimitatea dureroasa aproape, pana la contopire din penultima strofa (cu spatele lipite, intr- dunga a oaselor, ca un copac dat cu var de la jumatatea aerului in jos... e de exceptie, zau!).
o sa sun sa intreb ce prajitura a scos azi din caiet... ;)
e un text excelent aici, lavinia!
felicitari! :)
e o poezie care te lasa gura casca aici, si, mai mult decat atat, m-am regasit atat de tare in ea, de m-am speriat (inclusiv faza cu vorbitul la telefon cu tata si mama care nu mai tace... :D)
mi-a placut la nebunuie peste gupy si apa dulce (de ce neaparar gupy? are vreu sens gupy? e unul dintre cei mai banali si urati pestisori, dupa parerea mea... atat doar ca e rezistent si se-nmulteste tare repede si mult.... ;)), cuvintele 0 nuci verzi ale pasarilor, culoarea inimii, dar si acele sfaturi ale tatei despre cum se desprin oamenii ca foile de ceapa si intimitatea dureroasa aproape, pana la contopire din penultima strofa (cu spatele lipite, intr- dunga a oaselor, ca un copac dat cu var de la jumatatea aerului in jos... e de exceptie, zau!).
o sa sun sa intreb ce prajitura a scos azi din caiet... ;)
e un text excelent aici, lavinia!
felicitari! :)
0
Anca, se pare că ai venit după mirosul de plăcintă cu nucă :)
ei, așa-s părinții ăștia ai noștri. seamăna unii cu alții. e bine că-i avem.
peștele guppy? cum nu-i frumos? e cel mai frumos pește din acvariu (bărbătușul, să se-nteleagă bine :). femela e gri. stearsă). e frumos, viu și impresionant colorat, curios, popular, vioi, prietenos și cum bine ai subliniat, se înmulțeste tare și mult. este pata de culoare a acvariului, fiind unul dintre cei mai apreciați pești exotici. din păcate, specialiștii spun că poate muri din cauza stresului...
până una alta, eu îți mulțumesc că ai trecut pe aici :)
ei, așa-s părinții ăștia ai noștri. seamăna unii cu alții. e bine că-i avem.
peștele guppy? cum nu-i frumos? e cel mai frumos pește din acvariu (bărbătușul, să se-nteleagă bine :). femela e gri. stearsă). e frumos, viu și impresionant colorat, curios, popular, vioi, prietenos și cum bine ai subliniat, se înmulțeste tare și mult. este pata de culoare a acvariului, fiind unul dintre cei mai apreciați pești exotici. din păcate, specialiștii spun că poate muri din cauza stresului...
până una alta, eu îți mulțumesc că ai trecut pe aici :)
0

"plouă peste jumătatea cealaltă a orașului
ca o lună roșie fără noapte"
ehei thais :)