Poezie
în surdină
1 min lectură·
Mediu
ușoare și reci se așează cuvintele,
ca niște fulgi în palma
fierbinte a gândului.
știm asta și nu tresărim.
am învățat să murim în surdină.
să nu audă nimeni când vom începe să ne prăbușim
unul în celălalt.
știm că-ntr-o zi vom întoarce privirea
și întunericul ne va găsi îmbrățișați
la orizontul stâlpului de sare.
dar nu ne grăbim. pipăim pe ascuns orice urmă de dragoste
în timp ce Dumnezeu fredonează încet
Für Elise.
053.081
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adriana Lisandru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 74
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Adriana Lisandru. “în surdină.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adriana-lisandru-0026649/poezie/13999146/in-surdinaComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ALși nu ți-o iau în nume de rău.
mulțumesc pentru semn.
mulțumesc pentru semn.
0
ALpentru typo, Silvia.
0
PV
"am invatat sa murim in surdina"...cu fiecare zi ce trece ne apropiem de moarte, principalul e sa murim frumos, traind frumos, lasandu-ne inconjurati de tot ce e mai profund, delicat si bine imbracat in cuvinte. desi, tacerea uneori face mai mult decat orice strigat disperat, vrem sa credem ca tot mai bine e sa ne lasam invaluiti de sunetul muzicii in clipe de agonie si extaz. frumos, tare frumos Adriana! Multumesc.
0
ALpentru lectură și analiză, Viorica.
0
mi-e cam greu să-ți spun ție asta, dar
de la fugara încoace nu mai ești tu ( sună aiurea, știu )
dar parcă nu mai scrie ada li cea căreia îi admiram aproape orice poezie
ai scris aici, cu alte cuvinte, e adevărat, ce ai scris și în ultimile tale 10 texte și în toate
din păcate, nimic care să trezească interes
să nu mi-o iei în nume de rău, dar nu pot să tac ( am eu obiceiul' ăsta rău, poate atunci când ar trebui )