Poezie
Cromatica deșertului: Fragilul alb
1 min lectură·
Mediu
Alb
cerul s-a deschis în fața mea
precum confesiunea smulsă
din pânzele roșii ale tăcerii
păsări moarte
țintuite în stigmatul unui păcat nedezlănțuit
își lasă umbrele să cadă peste mine
pana lor pură
a încercat să strălucească
ultima secundă
dar cerul s-a închis
am lăsat acolo
bătută în cuie speranța
de-a atinge albul cu retina
credeam că își va lua zborul
peste limita tăcerii
trecând de dincolo iubirea
a sângerat cum ochii curg
și uită de culoare
s-a întors retina
căutând în urme de lumină
neclintit —
fragilul Alb.
02361
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Sergiu Burlescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Sergiu Burlescu. “Cromatica deșertului: Fragilul alb.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sergiu-burlescu/poezie/14195098/cromatica-desertului-fragilul-albComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
“Cerul s-a deschis în fața” ta şi din el a curs “fragilul Alb” protejat şi prezervat de “ lumină” din fața negrului pervertitor captând întunecimile în care proliferează “păcatele” dezlănțuite în existență.
0
„Alb” nu este doar o culoare, ci o stare de spirit, o aspirație spre absolut, spre iubire pură, spre lumină. Dar în lumea poemului, această aspirație este mereu amenințată de moarte, păcat, tăcere și închidere. Finalul – „fragilul Alb” – sugerează că, deși idealul există, el este vulnerabil, ușor de pierdut, dar totuși demn de căutat.
0
