Sara Nagy

Ela,
Prezența ta întodeauna îmi aduce aminte că nu suntem singuri pe lumea asta și că balanțele se înclină cântărind sufletele altor persoane. Tu știi la ce mă refer.
Oana,
Nu trebuie să îmi mulțumești, eu îți sunt recunoscătoare că ai avut timpul și răbdarea să citești.
Dana,
probabil multe din lucrurile pe care le scriu au mai fost scrise cândva, de cineva, eu nu pot știi. Nici nu mă străduiesc să fiu originală, încerc să îămi aștern gândurile într-o manieră zic eu estetică. Ți-a iesit poza, poți trăi liniștită.
Vă mulțumesc pentru comentarii și pentru că simțiți....
eu
diana

Ma asteptam la reactii de genul. Textul e scris aproape invers, deci finalul nu e tocmai finalul.
Multumesc

Emil,
Nu pot decat sa ma bucur ca a placut. Nici nu stiam unde sa o incadrez, a fost mai mult un experiment, o fila de jurnal...
Adina,
Stiu cum e privit textul Din interior se simte...altfel.
Va multumesc.
diana

se desteapta
ma priveste
se asteapta
sa-i spun ceva important
nimic nu e relevant atata timp cat...
mi s-a spus c-am murit in ziua cand m-am nascut am vrut
doar sa respir dar ei mi-au spus ca e mult
prea putine pacate sunt inscrise in noapte
sunt educat ca la carte
vreau sa spun ceva important

atat de la mine

Am citit cu atentie ( de mai multe opri chiar) propunerile voastre . O sa o iau pe rand dar mai intai vreau sa specific ca am scris the thing dupa ce am citit \"The world\'s greatest serial killers\".
Florin,
Hm, e greu sa explic ce vroiam sa transmit avand in vedere ca versul cu pricina mi-a trecut pur si simplu prin cap in timp ce treceam nepasatoare pe langa catedrala catolica. De obicei am fost educata sau in fine, m-am autoeducat sa gandesc in imagini. Daca ajuta cu ceva, gandeste-te la nuca pisata amestecata cu miere. It\'s all about perspective. Dar pe cealalta parte s-ar putea sa fie egal cu 0, deci nu te contrazic.
Stefan,
Nu am vreo legatura cu acea persoana, sau cel putin nu una de care sa stiu.
Bogdan,
Imi vine greu sa scot versurile in engleza, chiar daca nu isi au rostul sau nu am reusit sa fac sensul tangibil. Dar am incercat sa fac o legatura prin versul cu inima , pe care l-ai eliminat in varianta propusa. mentionez ca versurile scrise cu italice nu sunt ale mele, dar asa scriu mereu versurile preluate.
Iar ultimul vers e Nichita.
Si aici era o crima , nu o sinucidere, caci moartea ar fi o pedeapsa usoara. I am the woman who killed Jack the ripper:)
cam atat.
Multumesc frumos de comentarii si aprecieri si timpul acordat.
diana

in primul rand multumesc de lectura.
Apoi, zahar cubic asa, pentru ca m-am saturat sa inghit multe dulcegarii. Poate o sa mai umblu in text. O sa tin cont de sugestiile tale. Multumesc frumos.
Visele nu am sa le mai las in urma, desi uneori le tarasc degeaba dupa mine.

Radu,
eu nu comentez poezii. nu stiu de ce. nu dau vina pe lipsa de timp pentru ca recunosc, citesc mult.
insa aici simteam nevoia sa las cateva randuri....
nu voi comenta dpdv literar pentru ca nu vreau, n-am chef si intr-o finalitate, nu stiu cat ma intereseaza. o sa fiu subiectiva si o sa iti spun ca versurile tale s-au agatat de carnea mea, si ma trag in jos...undeva.
ai reusit sa surprinzi o stare intr-un mod surprinzator, care mi-a umplut fiinta...poate asta era ideea. la sfarsitul poemului lumea imi pare colorata, dar coloritul ei ma agita, ma face sa plesnesc...nu stiu, nu sunt buna la creionat sentimente.
vroiam numai sa spun ca ma gandeam dimineata ca \"durerea mea
jumătate din ea în milioane de confeti
infestează lumea \"
o simteam infiripandu-se o simt prinzand fiinta .
nu mai stiu...

Valentin,
nu am incercat sa exprim o frustrare, dar nu legata de iubire. de fapt, cred ca am scris in 2 bucati: ceea ce am pe un plan emotional, si ceea ce mi se ofera in stare bruta. Nu stiu cat mi-a iesit.
Ioana,
iti multimesc pentru cuvintele frumoase si pentru recomandare. E un sentiment placut cand cineva vede partea intunecata a cuvintelor.
Andrei,
iti apreciez sugestiile. de obicei nu mai corectez poeziile. eu le scriu asa cum simt in momentul acela, dar momentul trece . si eu raman in fata a ceea ce a ramas. e singura mea modalitate de a ma resimti.
va multumesc pentru lectura si cuvinte.
diana

Multumesc frumos de ganduri. Titlul era o ironie...nu are legatura. Sau poate...depinde cum privim:)
oricum, ma bucur daca ai simtit, cat de cat.

Iti multumesc de cuvinte.
Mi-e teama ca nu stau prea mult sa caut originalitatea zilele astea. Daca reusesc sa respir asa, e mai mult decat satisfacator pentru mine. Toti o facem, intr-un fel sau altul.
Nici nu stiu care mi-a fost intentia cand am scris. Cert e ca nu e nici pe departe un text \"genial\". Mai degraba o rabufnire. Dar ma bucur daca l-ai simtit, cat de cat.

Cu siguranta te inseli. Deja nu mai e vorba de obisnuinta...in fine. Si nu reau nici mai multe franturi. Era chiar o singura bucata.
Multumesc pt trecere.

Multumesc de trecere. trebuie sa fiwe un pic de dementa...altfel n-as avea de unde sa-mi nasc durerea. In fine, poate e mult spus, putin gandit si prea adanc infipt in rani.
diana

Multumesc de trecere. Nu aveam de gand sa intru pe pagina, nu fac asta de obicei. Nu stiu inca cat de puternic e...eu l-am simtit mai mult ca o soapta care incearca sa iasa..

Până la urmă părerile sunt împărțite. Căteodată mi-ar plăcea să văd argumente și nu afirmații. Dar asta ține de scop, nu de imagine, ceea ce dublează durerea versus plăcerea.
Mulțumesc.

io mă jur că mi-s virgină
și n-am cea mai mică vină
că s-a descărcat cartușul
lasă, tot mai bine e cu dușul

nu mă pricep la d\'astea:) dar mi-ați înveselit ziua. Multumesc.

Nicolae,
Sarbatori fericite și ție în primul rând. Apoi, felicitările alea nu le merit..curajul de a mă expune nu a fost al meu, pentru că uneori trăiesc dublu.
Raul,
Stiu ca tu știi. Închid ochii în fața ta. Uneori e mult mai greu să dăruiești din interior, dar măcar atât pot face.
Ioana,
Până la urmă ai dreptate, e o poezie ,dacă o pot numi așa ,de dragoste ...venită din umbra unor căutări, poate lipsă de echilibru, nu mai știu nici eu acum.
Florin,
Diana Sitaru nu e nimeni până la urmă. Și ea se caută.
Dana,
asta e, m-a luat noul val sunt ușor influențabilă. Dacă până acum nu am mai avut texte așa asta nu înseamnă că nu le-am scris. N-am citit de două ori textul să văd dacaă e comercial, pentru că mai mult ca sigur l-aș fi șters. E doar venit din mine, de undeva. Versurile sunt de la Skinnz Puppy și fac o mare și subtilă aluzie la societatea în care trăim. Dogshit.
Vă mulțumesc că ați acordat timp și ați apreciat gândurile mele.
diana
p.s. ca să fiu sinceră e nevoie să am curaj.

Diana,
Recunosc că m-a atras inițial titlul poeziei. Apoi am observat că se formează un anumit echilibru între acesta și conținutul poemului. Nu are rost să comentez ideea și nici ceea ce îmi transmit versurile dar cred că puteai să eviți și să mai lucrezi unele structuri. De exemplu, primul vers \"în spatele găvanelor ochilor mei\" mi s-a părut inspirat , dar apoi ai repetat zic eu inutil \"găvanele\". Înafară de simetria cu finalul nu mi s-a părut interesantă repetiția, poate doar deranjantă. Apoi cred că puteai să eviți scrisul cu majusculă la începutul versurilor, personal mă derutează. Cred că mi-ar fi fost mai ușor cu majusculă după ce pui punct. Cred că și pe rime trebuia să insiști puțin. S-ar putea să zic prostii dar mi se pare total deplasată rima cu verbele la gerunziu. Astea le poti folosi în interiorul poemului, pentru că sunt închise și, în limbaj mai mult sau mai puțin poetic denotă claustrarea, vidul din noi.
Cam atât. Mai citim.
me
diana

Am fost aseară la 3 în Moscova. Acum sunt în tren aștept să mi se termine ciocolata ca să încep să simt frigul. Uneori e mai bine să nu auzim decât scârțâitul roților pe șine. Îți mulțumesc că ai înțeles și că mi-ai arătat și mie asta. Poate că altădata o să dau ESC dar acum m-am îndrăgostit de Moscova:)

Ma bucur daca textul meu ți-a transmis ceva. Și vreau să îți mulțumesc pentru încrederea în capacitatea mea de a fi coerentă. Știu că pot, însă nu știu sigură dacă în stadiul în care mă aflu, vreau. La confuzia pe care mi-ai indicat-o nu mă gândisem sincer, dar este vorba nu de rochiile noi, ci de noi doi. Adică eu și încă un cineva.
Îți mulțumesc pentru lectură și pentru gîndurile sincere.
aceeași
diana

Silviu,
poezia ta seamana cu gandurile mele din timpul nopții, așa ca e mai greu sa să fiu obiectivă. La urma urmei ce ai făcut tu aici e doar exteriorizarea unor sentimente, unor imagini...care mie mi-au spus multe, e ca și um m-aș fi uitat la o fotografie. Nu mi-au prea plăcut însă picăturile de zeamă, parcă nu prea dau bine.