Jurnal
igrasie sub 3 unghii
2 min lectură·
Mediu
aș putea să avortez de viață chiar acum uite de fapt ochii ăștia
sunt ai curvei de pe rue morgue între coapsele ei se cuibărește iarna
domnul celsius nu se mai excită când îi pronunț numele așa senzual cum numai eu știu
t e m p e r a t u r a
mea plus corpurile noastre la minus minus grade egal plus love
nu încerca să înțelegi dragostea femeilor fulg cântărește cât un suflet într-un cazan cu smoală
asta e recunosc m-am masturbat cu sentimentele oamenilor ce vină am eu că pe tramvaiele lor scria dorință
uite au crescut raze din lună și nici măcar nu m-am dezbrăcat de tot hainele mele
s-au mucegăit de la atâta ploaie de la atâtea lacrimi atâta igrasie venind
ca o furtună dinspre răsăritul ființei tale
atât
nimic mai mult în mine înafară de câteva degete înfipte în vagin asistând la crucificarea în exterior
nu-s decât altcineva tras la xerox ce vină am eu că ți s-a terminat cartușul înainte să mă printezi poate e mai bine așa
stau bine aici în formol rest low tar spell fatigue vermin crawling in livid gnaws
cam asta
fără drumuri fără amante așezăndu-și meticulos clepsidrele pe șinele de tren știți cumva la ce oră mă transform în virgină nu tati știi
urmele de bici de pe spate sunt de la prea multe cuvinte regrete iubiri umbre imagini înghițite au ieșit afară
ce vină am eu
că nu poți vedea decât aburi și sau lacrimi câteodată ștreangul pe care mi l-ai dăruit mă strange atât de tare
încât jur că aș sări de la 21 de kilometri spre alte depărtări numai să nu mai fiu decât încordarea arcului în umbra durerii
asta e știu să-mi recunosc dragostea ca depersonalizare tot ce îți rămâne acum de făcut
e să mă strigi pe unul din alea 3 nume sau poate
să mă privești din unghiul opus
sunt ai curvei de pe rue morgue între coapsele ei se cuibărește iarna
domnul celsius nu se mai excită când îi pronunț numele așa senzual cum numai eu știu
t e m p e r a t u r a
mea plus corpurile noastre la minus minus grade egal plus love
nu încerca să înțelegi dragostea femeilor fulg cântărește cât un suflet într-un cazan cu smoală
asta e recunosc m-am masturbat cu sentimentele oamenilor ce vină am eu că pe tramvaiele lor scria dorință
uite au crescut raze din lună și nici măcar nu m-am dezbrăcat de tot hainele mele
s-au mucegăit de la atâta ploaie de la atâtea lacrimi atâta igrasie venind
ca o furtună dinspre răsăritul ființei tale
atât
nimic mai mult în mine înafară de câteva degete înfipte în vagin asistând la crucificarea în exterior
nu-s decât altcineva tras la xerox ce vină am eu că ți s-a terminat cartușul înainte să mă printezi poate e mai bine așa
stau bine aici în formol rest low tar spell fatigue vermin crawling in livid gnaws
cam asta
fără drumuri fără amante așezăndu-și meticulos clepsidrele pe șinele de tren știți cumva la ce oră mă transform în virgină nu tati știi
urmele de bici de pe spate sunt de la prea multe cuvinte regrete iubiri umbre imagini înghițite au ieșit afară
ce vină am eu
că nu poți vedea decât aburi și sau lacrimi câteodată ștreangul pe care mi l-ai dăruit mă strange atât de tare
încât jur că aș sări de la 21 de kilometri spre alte depărtări numai să nu mai fiu decât încordarea arcului în umbra durerii
asta e știu să-mi recunosc dragostea ca depersonalizare tot ce îți rămâne acum de făcut
e să mă strigi pe unul din alea 3 nume sau poate
să mă privești din unghiul opus
0115181
0
„uite au crescut raze din lună și nici măcar nu m-am dezbrăcat de tot hainele mele
s-au mucegăit de la atâta ploaie de la atâtea lacrimi atâta igrasie venind
ca o furtună dinspre răsăritul ființei tale
atât”
Felicitări pentru curajul de a te expune! Și în general -sărbători fericite!